Cumpagnie argentine
Attrezzatura militare

Cumpagnie argentine

Aerolíneas Argentinas hè a prima compagnia aerea sudamericana à riceve u Boeing 737-MAX 8.

Pictured: l'aeronave hè stata mandata à Buenos Aires u 23 di nuvembre di u 2017. In u ghjugnu 2018, 5 B737MAX8 sò stati operati nantu à a linea, da 2020 u traspurtadore riceverà 11 B737 in questa versione. Foto di Boeing

A storia di u trasportu aereu in u sicondu paese più grande di l'America di u Sudu hè di quasi centu anni. Per sette decennii, u più grande trasportatore aereu di u paese era Aerolíneas Argentinas, chì hà affruntatu a cumpetizione di cumpagnie private indipendenti durante u sviluppu di u mercatu di l'aviazione publica. In l'iniziu di l'anni 90, a cumpagnia argentina hè stata privatizata, ma dopu una trasfurmazioni senza successu, hè tornata à e mani di u tesoru statali.

I primi tentativi di stabilisce u trafficu aereu in Argentina datanu di u 1921. Hè tandu chì a Cumpagnia di l'Aviazione di u River Plate, di u Major Shirley H. Kingsley, un anticu pilotu in u Royal Flying Corps, hà cuminciatu à vulà da Buenos Aires à Montevideo, Uruguay. Military Airco DH.6s sò stati usati per cumunicazioni, è più tardi un DH.16 di quattru sedi. Malgradu l'iniezione di capitale è u cambiamentu di nome, a cumpagnia hè andata fora di l'affari uni pochi anni dopu. In l'anni 20 è 30, i tentativi di stabilisce un serviziu aereu regulare in l'Argentina eranu quasi sempre senza successu. U mutivu era a cumpetizione troppu forte da altri modi di trasportu, i costi operativi elevati, i prezzi di i biglietti elevati o ostaculi formali. Dopu un pocu tempu di travagliu, e cumpagnie di trasportu chjusu rapidamente e so attività. Questu era u casu in u casu di Lloyd Aéreo Córdoba, assistitu da Junkers, chì operava da Córdoba in 1925-27 basatu annantu à dui F.13 è un G.24, o à a mità di l'anni 30 Servicio Aéreo Territorial de Santa Cruz, Sociedad. Transportes Aéreos (STA) è Servicio Experimental de Transporte Aéreo (SETA). Un destinu simili hè accadutu à parechji club volanti chì servenu cumunicazioni lucali in l'anni 20.

A prima cumpagnia di successu chì hà mantenutu a so attività di l'aviazione in u paese per un bellu pezzu hè stata una compagnia aerea creata à l'iniziativa di l'Aéropostale francese. In l'anni 20, a cumpagnia hà sviluppatu un trasportu postale chì ghjunghje à a parti miridiunali di u cuntinente americanu, da induve e cunnessione cù l'Europa sò stati fatti da a fine di u decenniu. Ricunnisciutu novi opportunità di cummerciale, u 27 di settembre di u 1927, a sucetà hà stabilitu Aeroposta Argentina SA. A nova linea hà cuminciatu à operare dopu à parechji mesi di preparazione è operazione di parechji voli in u 1928, chì cunfirmò a pussibilità di voli regulari in rotte separati. In mancanza di accunsentu ufficiale, u 1 di ghjennaghju di u 1929, dui Latécoère 25 di a sucietà anu fattu un volu primariu micca ufficiale da l'Aeroportu General Pacheco in Buenos Aires à Asuncion in Paraguay. U 14 di lugliu di u stessu annu, i voli postali sò stati lanciati à traversu l'Andes à Santiago di Chile cù l'aviò Potez 25. Trà i primi piloti à vola nantu à novi rotte era, in particulare, Antoine de Saint-Exupery. Pigliò dinù incaricatu di Latécoère 1 1929 nuvembre 25, apre un serviziu cumminatu da Buenos Aires, Bahia Blanca, San Antonio Oeste è Trelew à u centru oliu di Comodoro Rivadavia; i primi 350 chilometri à Bahia sò stati viaghjati in ferrovia, u restu di a strada hè stata via aerea.

À u turnu di l'anni 30 è 40, parechje cumpagnie novi sò entrate in u mercatu di trasporti argentini, cumprese SASA, SANA, Corporación Sudamericana de Servicios Aéreos, capitalizata da u guvernu talianu, o Líneas Aéreas del Sudoeste (LASO) è Líneas Aéreas del Noreste (LANE). ) creatu da l'aviazione militare argentina. L'ultime duie cumpagnie si sò fuse in u 1945 è cuminciaru à operare cum'è Líneas Aéreas del Estado (LADE). L'operatore militare opera sempre servizii aerei regulari finu à oghje è hè dunque u più anticu trasportatore operativu in Argentina.

Oghje, Aerolíneas Argentinas hè a seconda compagnia aerea più antica è più grande di u paese. A storia di a compagnia aerea data di l'anni 40, è l'iniziu di a so attività hè cunnessu sia cù i cambiamenti in u mercatu di u trasportu aereu, sia cù i trasfurmazioni pulitichi. Si deve esse mintuatu à u principiu chì finu à u 1945, e compagnie aeree straniere (principalmente PANAGRA) godevanu di libertà cummerciale abbastanza grande in Argentina. In più di e cunnessione internaziunali, puderanu operà trà e cità situate in u paese. U guvernu ùn era cuntentu di sta decisione è sustene chì e cumpagnie domestiche mantenenu più cuntrollu di u trafficu aereu. Sutta a nova regulazione chì hè entrata in vigore in l'aprili di u 1945, e rotte lucali puderianu esse operate solu da imprese statali o autorizate da u dipartimentu di l'aviazione di a cumpagnia, chì eranu di i citadini argentini.

ALFA, FAMA, ZONDA è Aeroposta - i quattru grandi di a fine di l'anni 40.

U guvernu hà divisu u paese in sei regioni, ognuna di quale puderia esse servita da una di e cumpagnie specializate. In u risultatu di a nova regulazione, trè novi cumpagnie di l'aviazione sò entrati in u mercatu: FAMA, ALFA è ZONDA. A prima flotta, chì u nome cumpletu hè a flotta argentina Aérea Mercante (FAMA), hè stata creata l'8 di ferraghju di u 1946. Prestu hà iniziatu l'operazioni cù i battelli volanti Short Sandringham, chì sò stati acquistati cù l'intenzione di apre una cunnessione cù l'Europa. Line hè diventata a prima cumpagnia argentina à lancià cruciere transcontinentali. L'operazioni à Parigi è Londra (via Dakar), lanciate in l'aostu di u 1946, eranu basate nantu à u DC-4. In uttrovi, Madrid era nantu à a mappa FAMA, è in lugliu di l'annu dopu, Roma. A cumpagnia hà ancu utilizatu l'Avro 691 Lancastrian C.IV britannicu è l'Avro 685 York C.1 per u trasportu, ma per via di cunfortu pocu è limitazioni operative, questi aerei facianu pocu in rotte longu. A flotta di a compagnia aerea include ancu Vickers Vikings bimotore operatu principalmente in rotte lucali è cuntinentali. In uttrovi 1946, u DC-4 cuminciò à vulà à New York via Rio de Janeiro, Belém, Trinidad è L'Avana, u traspurtadore hà ancu operatu à São Paulo; prestu a flotta hè stata rimbursata cù DC-6 cù una cabina pressurizzata. FAMA hà operatu sottu u so propiu nome finu à u 1950, a so reta, in più di e cità citate prima, include ancu Lisbona è Santiago di Chile.

A seconda cumpagnia creata cum'è parte di i cambiamenti in u mercatu di u trasportu argentina era Aviación del Litoral Fluvial Argentino (ALFA), fundata l'8 di maghju di u 1946. Da ghjennaghju di u 1947, a linea hà pigliatu l'operazioni in a parti nord-est di u paese trà Buenos Aires, Posadas, Iguazu, Colonia è Montevideo, operata da l'armata LADE. A cumpagnia hà ancu operatu voli postali, chì finu à avà sò stati operati da una cumpagnia di l'armata argentina - Servicio Aeropostales del Estado (SADE) - parte di u LADE sopra citatu. A linea hè stata sospesa in u 1949, l'ultima tappa di u so funziunamentu nantu à a mappa di a rotta includenu Buenos Aires, Parana, Reconquista, Resistance, Formosa, Monte Caseros, Corrientes, Iguazu, Concordia (tutti in a parti nord-est di u paese) è Asuncion. Paraguay) è Montevideo (Uruguay). A flotta di ALFA include, frà altri, Macchi C.94, sei Short S.25, dui Beech C-18S, sette Noorduyn Norseman VI è dui DC-3.

Add a comment