Forza Expeditionary Britannica in Francia in u 1940.
Attrezzatura militare

Forza Expeditionary Britannica in Francia in u 1940.

Forza Expeditionary Britannica in Francia in u 1940.

Tiro di cannone anti-tank durante unu di l'esercizii di a Forza Expeditionary Britannica prima di l'attaccu tedescu in maghju 1940.

Gran Bretagna è Francia s'aspittavanu l'operazioni militari in a Siconda Guerra Munniali per esse simili à quelli di u 1914-1918. Hè previstu chì in a prima tappa ci saria una guerra di trinchera d'annihilation, è più tardi l'Alliati puderanu lancià una offensiva metudicu chì stende per parechji mesi. Fendu cusì, avianu affruntà azzione di manuvra rapida. Una di e prime vittime era a forza spidizionistica britannica, "sprimita" da u cuntinente dopu trè settimane di cumbattimentu.

A Forza Expeditionary Britannica (BEF) hè stata creata l'1 di settembre di u 1939 dopu à l'invasione tedesca di a Pulonia, ma ùn hè micca sviluppatu da zero. L'invasione taliana di l'Etiopia, l'ascesa di a Wehrmacht è a rimilitarizazione di a Renania da a Germania fece chjaru chì l'ordine di Versailles era ghjuntu à a fine. U militarismu tedescu rivive rapidamente, è l'avvicinamentu trà Francia è Gran Bretagna era inevitabbile. U 15-16 d'aprile di u 1936, i rapprisentanti di u statu generale di i dui putenzi anu cunversazione in Londra. Eccu una piccula digressione.

À quellu tempu, u Major Generale di l'Armata Francese è u Staff General Imperiale Britannicu funziunò solu cum'è l'Altu Cumandamentu di e Forze Terrestri. E marine avianu u so propiu quartier generale, l'État-major de la Marine in Francia è l'Admiralty Naval Staff, in più, in u Regnu Unitu eranu subordinati à altri ministeri, l'Uffiziu di Guerra è l'Ammiragliatu (in Francia c'era unu, Ministre de la Défense Nationale et de la Guerre , vale à dì difesa naziunale è guerra). Entrambi i paesi avianu un quartier generale di l'aeronautica indipendente, in Francia l'État-Major de l'Armée de l'Air, è in u Regnu Unitu un quartier generale di l'aeronautica (subordinata à u Ministeru di l'Air). Vale a pena sapè chì ùn ci era micca un quartier generale cunsulidatu à u capu di tutte e forze armate. In ogni casu, era a sede di e forze di terra chì era u più impurtante in questu casu, vale à dì in quantu à l'operazioni in u cuntinente.

Forza Expeditionary Britannica in Francia in u 1940.

suldati British cù u francese 1934 mm Hotchkiss mle 25 anti-tank gun, chì era principalmente usatu da brigata cumpagnii anti-tank.

A cunsiquenza di l'accordi era un accordu secondu chì a Gran Bretagna, in casu di guerra cù a Germania, avia da mandà u so contingente di terra è l'aviò di sustegnu in Francia. U contingente di a terra avia da esse sottu à u cuntrollu operativu di u cumandamentu francese nantu à a terra, mentri u cumandante di u contingente britannicu in disputi, in casi estremi, avia u dirittu di appellu a decisione di u so cumandante francese à u guvernu britannicu. U contingente aereu avia da agisce in nome di u cumandamentu di u contingente britannicu, essendu operativamente subordinatu à questu, ancu s'è u cumandante di u cumpunenti aereu avia u dirittu di appellu à a sede aerea e decisioni operative di u cumandante di a terra britannica in Francia. Per d 'altra banda, ùn era micca sottu à u cuntrollu di l'Armée de l'Air francese. In u maghju di u 1936, i ducumenti firmati sò stati scambiati attraversu l'ambasciata britannica in Parigi.

In quantu à l'operazioni in i mari è l'oceani, i dui quartieri generali navali accunsenu dopu chì u Mari di u Nordu, l'Atlanticu è u Mediterraniu Orientale seranu trasferiti à a Marina Reale, è u Golfu di Biscaglia è u Mediterraniu Occidentale à a Marina Naziunale. Da u mumentu chì stu accordu hè statu ghjuntu, i dui armati cuminciaru à scambià qualchi infurmazione di difesa selezziunata cù l'altri. Per esempiu, l'Attache di Difesa Britannica, u coronel Frederick G. Beaumont-Nesbitt, era u primu straneru à esse mostratu e furtificazioni longu a linea Maginot. Tuttavia, i dettagli di i piani di prutezzione ùn sò micca divulgati. Ancu tandu, però, i Francesi eranu in generale abbastanza forti per ripiglià un eventuale attaccu tudiscu, è i britannichi duveranu sustene u sforzu difensivu belga nantu à u so territoriu, lascendu a lotta in Francia solu à i Francesi. U fattu chì l'Alimagna attaccà à traversu u Belgio, cum'è in a Prima Guerra Munniali, hè stata presa per scontate.

In u 1937, u Ministru britannicu di a Guerra Lesley Hore-Belisha visitò ancu a linea Maginot. In u stessu annu, u scambiu di intelligenza nantu à a Germania trà a sede militare di Francia è Gran Bretagna principia. Quandu, in l'aprili di u 1938, u Sicritariu Horet-Belisha visitò a Francia per a seconda volta, in una reunione cù u generale Maurice Gamelin, hà intesu chì i britannichi duveranu mandà una divisione mecanizzata per aiutà à u Belgio, chì ùn hà micca e so forze blindate.

In più di e dichjarazioni pulitiche di guerra cumuna cù a Germania, una pianificazione militare attenta ùn hà principiatu finu à u 1938 per via di a Crisi di Munich. Duranti a crisa, u generale Gamelin hè ghjuntu à Londra per annunzià chì a Francia prughjettava azioni offensive contr'à a Germania in casu d'invasione di a Cecoslovacchia, per allevà a tensione di e difese cecoslovacche. In l'inguernu, e truppe anu da ritirassi daretu à a Linea Maginot, è in a primavera per andà à l'offensiva contru l'Italia, s'ellu esce da u latu di a Germania. Gamelin hà invitatu a Gran Bretagna à sustene queste azzioni per sè stessu. Sta pruposta hà surpresu i britannichi, chì sin'à avà cridianu chì in casu d'un attaccu tudiscu, a Francia si chjuderia daretu à e furtificazioni è ùn piglià micca azzione offensiva. In ogni casu, cum'è sapete, a guerra in difesa di a Cecoslovacchia ùn hè micca fattu è stu pianu ùn hè micca implementatu. In ogni casu, a situazione hè diventata cusì seria chì hè statu decisu chì era ora di principià a pianificazione è a preparazione più detallata.

À a fine di u 1938, sottu à a direzzione di u direttore di pianificazione di l'Uffiziu di Guerra, u Major General, principia a negoziazione nantu à a dimensione è a cumpusizioni di e truppe britanniche. Leonard A. Howes. Curiosamente, l'idea di mandà truppe in Francia hà avutu assai avversari in Gran Bretagna è dunque a scelta di unità per mandà à u Cuntinente era difficiule. In ghjennaghju di u 1939, i negoziati di u persunale ripigliò, sta volta a discussione di i dettagli era digià principiata. U 22 di ferraghju, u guvernu britannicu appruva un pianu per mandà cinque divisioni regulare, una divisione mobile (una divisione blindata) è quattru divisioni territuriali in Francia. In seguitu, postu chì a Divizia Panzer ùn era ancu pronta per l'azzione, hè stata rimpiazzata da a 1ª Divizia Territuriale, è a 10ª DPAN stessu cuminciò à scaricamentu in Francia dopu l'iniziu di l'operazioni attive u 1940 di maghju di u XNUMX.

Ùn era finu à u principiu di u 1939 chì i Francesi anu dettu ufficialmente à a Gran Bretagna chì sò i so piani specifichi per a difesa contr'à l'Allemagne è cumu anu vistu u rolu di i britannichi in quelli piani. I negoziati è l'accordi di u persunale successivi sò stati da u 29 di marzu à u 5 d'aprile, à u turnu d'aprili è di maghju, è, infine, da u 28 d'aostu à u 31 d'aostu di u 1939. Allora hè statu accunsentutu cumu è à quali spazii ghjunghjerà a Forza Expeditionary Britannica. A Gran Bretagna hà porti da San Nazaire à Le Havre.

E forze armate britanniche in u periodu di l'interguerra eranu cumpletamente prufessiunali, cù i privati ​​chì anu vuluntariu per elli. In ogni casu, u 26 di maghju di u 1939, à a dumanda di u Ministru di a Guerra Hore-Belish, u Parlamentu Britannicu hà passatu a National Training Act, sottu a quale l'omi trà l'età di 20 è 21 puderanu esse chjamati per 6 mesi di furmazione militare. Allora si trasfirìu à a riserva attiva. Questu hè duvuta à i piani di aumentà e forze di terra à 55 divisioni, a maiò parte di e quali anu da esse divisioni territuriali, i.e. esse cumpostu di riservisti è vuluntarii di guerra, furmati in casu di mubilizazione militare. Grazie à questu, era pussibule di principià a furmazione di recluti furmati per a guerra.

I primi draftees ùn anu micca finitu a so furmazione quandu, u 3 di settembre di u 1939, dopu l'entrata di a Gran Bretagna in a guerra, u Parlamentu hà passatu l'Attu di u Serviziu Naziunale (Forze Armate) di u 1939, chì rende u serviziu militare obligatoriu per tutti i masci trà l'età di 18 è 41 anni. chì eranu residenti di Gran Bretagna è di e dipendenze. In ogni casu, e forze Gran Bretagna hà sappiutu implementà nantu à u Cuntinente eranu relativamente chjuchi cumparatu cù e forze francesi. In principiu, quattru divisioni sò stati trasferiti in Francia, dopu sei più sò stati aghjunti da maghju 1940. Inoltre, sei novi fabbriche di munizioni sò stati aperti in Gran Bretagna da u principiu di a guerra.

Add a comment