Guerra francese in Indocina 1945-1954 parte 3
Attrezzatura militare

Guerra francese in Indocina 1945-1954 parte 3

Guerra francese in Indocina 1945-1954 parte 3

Guerra francese in Indocina 1945-1954 parte 3

In dicembre di u 1953, u cumandante in capu di e forze di l'Unione Francese in Indochina, u General Navarre, decisu chì una battaglia in u nord-ovest di Vietnam ùn pò esse evitata. In u so locu, hà sceltu a valle di Chin Bien Phu occupata da a Francia, trasfurmata in una fortezza, chì duverebbe purtà a scunfitta à e truppe di u Nordu Vietnamese è diventenu u principiu di l'offensiva di e truppe di l'Unione Francese in u Vietnam di u Nordu. In ogni casu, u generale Giap ùn avia micca implementatu u pianu di Navarra.

U General Navarre hà ancu avutu l'uppurtunità à principiu di dicembre di u 1953 per realizà una evacuazione cumpleta di e forze da Chin Bien Phu, ma infine rifiutò sta idea per una decisione di u 3 di dicembre di u 1953. Dopu cunfirmò in un ordine chì una battaglia in u nord-ovest di Vietnam puderia. ùn esse evitata. Abbandunò cumplettamente l'idea di ritirà da Chin Bien Phu è di trasfurmà e difese à est à a Piana di Jars, induve ci era trè campi d'aviazione relativamente faciuli di difende. In l'ordine, Navarre hà dichjaratu chì Chin Bien Phu deve esse ritenutu à tutti i costi, chì u Primu Ministru francese Joseph Laniel hà ricunnisciutu anni dopu era inconsistente cù a strategia di prevenzione di scontri aperti cù e grande forze Viet Minh à u mumentu. Anni dopu, Navarra sustene chì l'evacuazione da Chin Bien Phu ùn era più pussibule, ma sfavorevule per via di u "prestigiu di Francia", è ancu in una dimensione strategica.

Ùn crede micca i rapporti di l'intelligenza francese nantu à a cuncentrazione di parechje divisioni nemiche vicinu à Navarra. Sicondu u scrittore francese Jules Roy: Navarra hà fiducia solu in ellu stessu, era prufondamente scetticu di tutte l'infurmazioni chì l'arrivanu, ma ùn venenu micca da e so fonti. Era soprattuttu diffidentu di Tonkin, cum'è diventava sempre più cunvinta chì Konyi custruia quì u so propiu imperu è ghjucava in i so interessi. Inoltre, Navarra hà ignoratu fatturi cum'è a variabilità di u clima è hà cridutu chì sia l'attaccu (sostegnu vicinu) è l'aviò di trasportu furnisceranu prutezzione contru u Viet Minh, chì ùn averebbe nè artiglieria nè difesa aerea. Navarra hà presuntu chì l'attaccu à Chin Bien Phu seria più prubabilmente realizatu da e forze di a 316a Divizia d'Infanteria (altri ufficiali anu cridutu chì era una supposizione eccessivamente ottimista è u campu puderia esse attaccatu da una grande forza). Cù l'ottimisimu di u General Navarre, i successi precedenti, cum'è a difesa di successu di Na San è Muong Khua, puderanu esse rinfurzati. L'avvenimenti di u 26 di nuvembre di u 1953 sò prubabilmente micca senza significatu, quandu un attaccu massivu di F8F Bearcats cù bombe convenzionali è napalm hà debilitatu seriamente u potenziale di cummattimentu di a 316th Infantry Division.

Navarra hà cridutu chì a cuncentrazione di e forze in u norduvestu di Vietnam simulava un attaccu à Chin Bien Phu, è in pratica preparava un attaccu à u Laos, chì Navarra parlava spessu. Quì vale a pena espansione u tema di Laos, postu chì era un statu alliatu in relazione à Parigi. Da u 23 di nuvembre, u consulu di Hanoi Paul Sturm, in un missaghju à u Dipartimentu di Statu in Washington, ricunnosce chì u cumandamentu francese teme chì i movimenti di a 316a Divizia d'Infanteria ùn si preparanu micca per un attaccu à Chin Bien Phu o Lai Chau, ma per un attaccu à u Laos. U rolu di stu statu s'accresce significativamente dopu à u 22 di nuvembre di u 1953, quandu un accordu hè firmatu in Parigi, chì ricunnosce l'indipendenza di u Laos in u quadru di l'Unione Francese (Union Française). A Francia s'impegna à difende u Laos è a so capitale, Luang Phrabang, chì, però, era difficiule per ragioni puramente militari, perchè ùn ci era mancu un aeroportu. Cusì, Navarra vulia chì Chin Bien Phu sia a chjave per difende micca solu u Vietnam di u Nordu ma ancu u Laos cintrali. Sperava chì e forze laosiane stabilisceranu prestu rotte di transitu terrestre nantu à a linea da Chin Bien Phu à Luang Prabang.

Leghjite più in i numeri di Wojsko i Technika Historia:

- Guerra francese in Indocina 1945 - 1954 parte 1

- Guerra francese in Indocina 1945 - 1954 parte 2

- Guerra francese in Indocina 1945 - 1954 parte 3

Add a comment