François Philidor - u creatore di i fundamenti di u ghjocu pusitivu
di tecnulugia

François Philidor - u creatore di i fundamenti di u ghjocu pusitivu

In l'emissione 6/2016 di a rivista Molodezhnaya Tekhnika, aghju scrittu annantu à u megliu ghjucadore di scacchi di a prima mità di u XNUMXu seculu, u calabrese Gioacchino Greco, un maestru di u ghjocu di cumminazione di gambit pienu di fantasia. Stu stilu, chjamatu a scola taliana, hà duminatu ancu à l'iniziu di u seculu dopu, finu à chì u campionu francese François-André Danican Philidor apparsu in u mondu di i scacchi.

1. François-Andre Danican Philidor (1726-1795) - scinziatu è cumpusitore francese.

U livellu di Philidor era tantu più altu ch'è quellu di tutti i so cuntimpuranii chì da l'età di 21 hà ghjucatu solu cù i so avversari in i fori.

François Philidor (1) era u più grande ghjucadore di scacchi di u II seculu. Cù u so libru "L'analyse des Echecs" ("Analisi di u ghjocu di scacchi"), chì hà passatu più di centu edizzioni (2), hà rivoluzionatu l'intelligenza di i scacchi.

A so idea più famosa, enfatizendu l'impurtanza di u muvimentu currettu di pezzi in tutte e tappe di u ghjocu, hè cuntenuta in u dicendu "i pezzi sò l'ànima di u ghjocu". Philidor hà introduttu cuncetti cum'è u bloccu è u sacrifiziu pusitivu.

U so libru hè statu publicatu più di centu volte, cumprese quattru in l'annu di a so prima publicazione. In Parigi, era un visitatore regulare di u Café de la Régence, induve i ghjucatori di scacchi più eccezziunali si scontranu - i so cumpagni frequenti à a scacchiera eranu Voltaire è Jan Jakub Rousseau. Dimustratu ripetutamente e so cumpetenze in u ghjocu cecu, simultaneamente cù trè avversari (3). Ancu di a so vita, hè statu apprezzatu à tempu cum'è musicista è cumpusitore, lasciò daretu à trenta opere ! In a teoria di l'apertura, a memoria di Philidor hè cunsirvata in u nome di una di l'apertura, a Difesa di Philidor: 1.e4 e5 2.Nf3 d6.

2. François Philidor, L'analyse des Echecs (Analisi di u ghjocu di scacchi)

3. Philidor ghjoca cecu simultaneamente à u famosu Parsloe Chess Club in Londra.

Difesa di Philidor

Hè digià cunnisciutu in u I seculu è popularizatu da Philidor. Accumincia cù i movimenti 1.e4 e5 2.Nf3 d6 (diagramma 4).

Philidor raccomandò 2…d6 invece di 2…Nc6, dicendu chì allora u cavaliere ùn interferiria micca cù u muvimentu di u pedone c. U biancu ghjoca più spessu 3.d4 in questa difesa, è avà u Neru u più spessu currisponde à 3... e: d4, 3... Nf6 è 3... Nd7. Filidor di solitu ghjucava 3...f5 (u contragambit di Philidor), ma a tiuria d'oghje ùn classifica micca st'ultima mossa trà i migliori. A Difesa Philidor hè una apertura solida, ancu s'ellu ùn hè micca assai populari in i partiti di tornei, in qualchì manera troppu passivu.

4. Prutezzione di Filidor

festa d'opera

Difesa di Philidor Hè apparsu in unu di i ghjochi più famosi in a storia di i scacchi chjamati Opera Party (francese: Partie de l'opéra). Hè ghjucatu da u famosu ghjucadore americanu di scacchi Paul Morphy in u 1858, in u palcuscenicu di l'Opera di Parigi, durante l'interazzione di a "Norma" di Bellini cù dui avversari chì si cunsultavanu in i so movimenti. Questi avversari eranu u duca di Brunswick tedesca Carlu II è u conte francese Isoire de Vauvenargues.

I lettori interessati à a vita è u travagliu di scacchi di Paul Morphy, unu di i più grandi geniali in a storia di i scacchi, sò riferiti à u numeru 6/2014 di a rivista Young Technician.

5. Paul Morphy vs. Duca Carlo di Brunswick e conte Isoire de Vauvenargues, Parigi, 1858

È quì hè u cursu di stu famosu ghjocu: Paul Morphy vs. Principe Carlo II di Brunswick e conte Isoire de Vauvenargues, Parigi, 1858 1.e4 e5 2.Nf3 d6 3.d4 Gg4 ?! (megliu 3…e:d4 o 3…Nf6) 4.d:e5 G:f3 5.H:f3 d:e5 6.Bc4 Nf6 ? (megliu 3…Df6 o 3…Dd7) 7.Db3! Q7 8.Cc3 (Morphy sceglie un sviluppu rapidu, ancu s'ellu puderia ottene u pedone b7, ma 8.G:f7 hè risicatu, postu chì u Negru riceve un attaccu periculosu per a torre) 8... c6 9.Bg5 b5? 10.C : b5 ! (U vescu serà necessariu per più attaccu) 10...c:b5 (porta à una perdita, ma dopu à 10...Qb4+ White hà un grande vantaghju) 11.G:b5+Nbd7 12.0-0-0 Td8 (diagramma 5). 13.B : d7 ! (U prossimu difensore mori) 13...W:d7 14.Qd1 He6 15.B:d7+S:d7 16.Qb8+!! (bellu sacrificiu finale di regina) 16... R: b8 17.Rd8 # 1-0

6. A pusizione di Philidor à a fine di a torra

A pusizione di Philidor à a fine di a torre

A pusizione di Philidor (6) un draw per u neru (o biancu, rispettivamente, s'ellu sò u latu di difesa). Neru deve mette u rè in a colonna di u pezzu di l'avversu adiacente, è a torre in u sestu rangu è aspittà chì u pezzu biancu entre. Allora a torre vene à u primu rangu è cuntrolla u rè biancu da daretu: 1. e6 Wh1 2. Qd6 Rd1+ - u rè biancu ùn pò micca prutegge si da un cuntrollu perpetuu o da a perdita di un peon.

7. Studiu di Philidor in una finitura verticale

Studia Philidora

In a pusizioni da u diagramma 7, u biancu, malgradu avè duie pedine di menu, hè uguale à ghjucà 1.Ke2 ! Kf6 2.Nf2 ecc.

Hetman è King vs Rook and King

A maiò spessu in un tali finale, a regina scunfighja a torre. Cù un ghjocu megliu da i dui lati, partendu da a pusizioni peghju di a regina, ci vole 31 movimenti per u latu più forte per catturà a torre o cuntrollà u rè di l'avversariu. In ogni casu, se u latu più forte ùn sapi micca cumu ghjucà à questu finale è ùn hè micca capaci di furzà a torre è u rè per esse separati, allura u latu più debule pò ottene un draw dopu à 50 movimenti senza cattura, furzà a regina per esse rimpiazzata da. una torre, uttene un cuntrollu perpetuu o portanu à un impastu. U pianu di ghjocu per u latu più forte hà quattru tappe:

Hetman è rè contru torre è rè - a pusizione di Philidor

  1. Spingi u rè à u bordu di u bordu è dopu à l'angulu di u tavulinu è purtallu à a pusizione di Philidor.
  2. Separate u rè è a torre.
  3. "Shah" barca.
  4. Amicu.

Se u biancu passa à a pusizioni 8, allora mostra u tempu, "ghjucendu a regina cù un triangulu", mantenendu a listessa pusizione: 1.Qe5 + Ka7 2.Qa1 + Qb8 3.Qa5. A pusizioni di Philidor hà pigliatu forma in u 1777, in quale u muvimentu hè cascatu nantu à u neru. À a tappa dopu, u biancu forza a torre per separà da u rè neru è catturà dopu uni pochi di scacchi. Qualunque sia u modu di a torre, u biancu vince facilmente cù una forchetta (o mate).

9. Bustu di Philidor nantu à a facciata di l’Opera Garnier in Parigi.

Compositore Filidor

Filidor venia da una famigghia musicale cunnisciuta è, cum'è avemu digià dettu, era un cumpusitore, unu di i principali creatori di l'opera comica francese. Hà scrittu vintisette opere comiche è trè tragedie liriche (genre di l'opera francese cultivatu in l'epica barocca è in parte in u classicismu), incl. l'opera "Tom Jones", in quale per a prima volta in a storia di stu generu apparsu un quartet vocale a cappella (1765). Frà l'altre opere di Philidor, meritanu attenzione i seguenti: "U Magu", "Melida" è "Ernelinda".

À l'età di 65 anni, Philidor abbandunò a Francia per l'ultima volta per l'Inghilterra, per ùn vultà mai in a so patria. Era un sustinitore di a Rivuluzione francese, ma u so viaghju in Inghilterra significava chì u novu guvernu francese u mette nantu à a lista di i nemichi è invasori di Francia. Allora Philidor fù furzatu à passà i so ultimi anni in Inghilterra. Hè mortu in Londra u 24 d'aostu 1795.

Add a comment