Percorsi geometrici รจ boschi
di tecnulugia

Percorsi geometrici รจ boschi

Mentre scrivia stu articulu, aghju ricurdatu di una canzona assai vechja di Jan Pietrzak, chรฌ hร  cantatu prima di a so attivitร  satirica in u cabaret Pod Egidฤ…, ricunnisciutu in a Republica Pupulare Polacca cum'รจ una valvula di salvezza; si pudia onestamente ride di i paradossi di u sistema. In sta canzona, l'autore ricumandรฒ a participazione pulitica sucialista, ridiculendu quelli chรฌ volenu esse apolitichi รจ spegne a radiu in u ghjurnale. "Hรจ megliu di vultร  ร  a lettura di a scola," Petshak, allora di XNUMX anni, cantava ironicu.

Vulteraghju ร  a scola lettura. Rileghje (micca per a prima volta) u libru di Shchepan Yelensky (1881-1949) "Lylavati". Per pochi lettori, a parolla stessa dice qualcosa. Questu hรจ u nome di a figliola di u famosu matematicu indรน cunnisciutu cum'รจ Bhaskara (1114-1185), chjamatu Akaria, o u saviu chรฌ hร  intitulatu u so libru in algebra cรน questu nome. Lilavati diventรฒ piรน tardi un matimร ticu รจ filรฒsufu rinumatu. Sicondu altre fonti, era ella chรฌ hร  scrittu u libru stessu.

Szczepan Yelensky hร  datu u stessu titulu ร  u so libru di matematica (prima edizione, 1926). Pรฒ esse ancu difficiuli di chjamร  stu libru un travagliu matematicu - era piรน di un inseme di puzziche, รจ largamente riscritti da fonti francesi (i diritti d'autore in u sensu mudernu รนn esistevanu micca). In ogni casu, per parechji anni era l'unicu libru polaccu populari nantu ร  a matematica - piรน tardi u secondu libru di Jelensky, i Dolci di Pitagora, hรจ aghjuntu ร  questu. Allora i ghjovani interessati ร  a matematica (chรฌ hรจ esattamente ciรฒ chรฌ era una volta) รนn avianu nunda da sceglie ...

d'altronde, ยซ Lilavati ยป avia da cunnosce guasi ร  core... Ah, ci era tempi... U so vantaghju maiรฒ era ch'e eru... adulescente tandu. Oghje, da u puntu di vista di un matematicu ben educatu, mi fighjulร  ร  Lilavati in un modu completamente diversu - forsi cum'รจ un scalatore nantu ร  e curve di a strada di Shpiglasova Pshelench. Nรจ l'unu nรจ l'altru perde u so incantu ... In u so stilu caratteristicu, Shchepan Yelensky, chรฌ professa l'idee chjamate naziunali in a so vita persunale, scrive in a prefazione:

Senza toccu ร  a descrizzione di e caratteristiche naziunali, diceraghju chรฌ ancu dopu ร  novanta anni, e parolle di Yelensky nantu ร  a matematica รนn anu micca persu a so rilevanza. A matematica vi insegna ร  pensร . Hรจ un fattu. Pudemu insignร  ร  pensร  di manera diversa, piรน simplice รจ piรน bella ? Pรฒ esse. Hรจ solu... รนn pudemu micca sempre. Spiega ร  i mo studienti chรฌ รนn volenu micca fร  matematica chรฌ questu hรจ ancu una prova di a so intelligenza. Se รนn pudete micca amparร  a teoria matematica veramente simplice, allora ... forse e vostre capacitร  mentali sรฒ peggiu di ciรฒ chรฌ vuleriamu tramindui ...?

Segni in a sabbia

รˆ quรฌ hรจ a prima storia in "Lylavati" - una storia discritta da u filรฒsufu francese Joseph de Maistre (1753-1821).

Un marinaru da una nave naufragata hรจ stata lanciata da l'onde nantu ร  una riva viota, ch'ellu hร  cunsideratu disabitata. Di colpu, in a sabbia di a costa, hร  vistu una traccia di una figura geomรจtrica disegnata davanti ร  qualchissia. Hรจ tandu chโ€™ellu sโ€™hรจ avvistu chรฌ lโ€™isula รนn hรจ micca deserta !

Citant de Mestri, Yelensky scrive: figura geometricaSaria statu una spressione muta per u disgraziatu, naufragiu, cuincidenza, ma li mostra dโ€™un sguardu proporzione รจ numeru, รจ questu annunziava un omu illuminatu. Tantu per a storia.

Innota chรฌ un marinaru pruvucarร  a stessa reazione, per esempiu, disegnu a lettera K, ... รจ qualsiasi altre traccia di a presenza di una persona. Quรฌ a geometria hรจ idealizzata.

In ogni casu, l'astrรฒnomu Camille Flammarion (1847-1925) hร  prupostu chรฌ e civilisazioni si salutanu da una distanza cรน a geometria. Vide in questu l'unicu tentativu currettu รจ pussibule di cumunicazione. Dimustremu ร  tali Marziani i trianguli pitagorici ... ci risponderanu cรน Thales, li risponderemu cรน mudelli Vieta, u so cerculu si mette in un triangulu, cusรฌ cuminciรฒ una amicizia ...

Scrittori cum'รจ Jules Verne รจ Stanislav Lem tornanu ร  sta idea. รˆ in u 1972, i tile cรน mudelli geomettichi (รจ micca solu) sรฒ stati posti ร  bordu di a sonda Pioneer, chรฌ sempre traversa i spazii di u spaziu, avร  quasi 140 unitร  astronomichi da noi (1 I hรจ a distanza media di a Terra da a Terra) . Sun, vale ร  dรฌ, circa 149 milioni di km). U tile hรจ statu cuncepitu, in parte, da l'astrรฒnomu Frank Drake, creatore di a regula cuntruversa nantu ร  u numeru di civilisazioni extraterrestri.

A geometria hรจ stupente. Tutti sapemu u puntu di vista generale nantu ร  l'urรฌgine di sta scienza. Noi (noi umani) avemu principiatu ร  misurร  a terra (รจ piรน tardi a terra) per i scopi piรน utilitarii. Determinร  e distanze, tracendu linee dritte, marcร  anguli dritti รจ calculร  volumi gradualmente diventenu una necessitร . Da quรฌ tuttu geometria ("Misurazione di a terra"), dunque tutte e matematiche ...

Tuttavia, per qualchรฌ tempu, sta stampa chjara di a storia di a scienza ci hร  annebbiatu. Perchรจ se a matematica era necessaria solu per scopi operativi, รนn sariamu micca impegnati ร  pruvร  teoremi simplici. "Vidite chรฌ questu deve esse veru in tuttu", unu dicia dopu avรจ verificatu chรฌ in parechji trianguli rettanguli a somma di i quadrati di l'ipotenuse hรจ uguali ร  u quadru di l'ipotenusa. Perchรจ un tali formalismu?

A torta di prugna deve esse diliziosa, u prugramma di l'urdinatore hร  da travagliร , a macchina hร  da travagliร . Se aghju cuntatu a capacitร  di a canna trenta volte รจ tuttu hรจ in ordine, allora perchรจ altru?

Intantu, i Grechi antichi si sรฒ avvistu chรฌ qualchรฌ evidenza formale avia bisognu di truvร .

Allora, a matematica principia cรน Thales (625-547 aC). Hรจ presumitu chรฌ era Mileto chรฌ hร  cuminciatu ร  dumandassi perchรจ. ร™n hรจ micca abbastanza per e persone intelligenti chรฌ anu vistu qualcosa, chรฌ sรฒ cunvinti di qualcosa. Anu vistu a necessitร  di prova, una sequenza logica di argumenti da l'assunzione ร  a tesi.

Ne vulianu ancu di piรน. Hรจ prubabilmente Thales chรฌ prima pruvรฒ ร  spiegร  i fenomeni fisichi in modu naturalisticu, senza intervenzione divina. A filusufรฌa europea principia cรน a filusufรฌa di a natura - cรน ciรฒ chรฌ hรจ digiร  daretu ร  a fisica (da quรฌ u nome: metafisica). Ma i fundamenti di l'ontulugia europea รจ a filusufรฌa naturale sรฒ stati posti da i pitagorici (Pythagoras, c. 580-c. 500 aC).

Hร  fundatu a so propria scola in Crotone in u sudu di a penisula appenninica - oghje a chjameremu una setta. A scienza (in u sensu attuale di a parolla), a mistica, a religione รจ a fantasia sรฒ tutti strettamente intrecciati. Thomas Mann hร  assai bellu prisentatu e lezioni di matematica in un gymnasium tedesca in u rumanzu Doctor Faustus. Tradottu da Maria Kuretskaya รจ Witold Virpsha, stu fragmentu leghje:

In u libru interessante di Charles van Doren, A Storia di a Cunniscenza da l'Alba di a Storia ร  l'Oghje, aghju trovu un puntu di vista assai interessante. In unu di i capituli, l'autore discrive u significatu di a scola pitagorica. U titulu stessu di u capitulu m'hร  colpitu. Si legge : ยซ Lโ€™invenzione di a matematica : i pitagorici ยป.

Discutemu spessu s'ellu si scopre e teori matematiche (per esempiu, terre scunnisciute) o inventate (per esempiu, machini chรฌ รนn esistevanu prima). Certi matematichi creativi si vedenu cum'รจ circadori, altri cum'รจ inventori o diseggiani, menu spessu cuntatori.

Ma l'autore di stu libru scrive nantu ร  l'invenzione di a matematica in generale.

Da l'esagerazione ร  l'illusione

Dopu sta longa parte introduttiva, andaraghju ร  u principiu. geometriaper discrรฌviri cumu una dipendenza eccessiva da a geometria pรฒ ingannร  un scientist. Johannes Kepler hรจ cunnisciutu in a fisica รจ l'astronumia cum'รจ u scupertore di e trรจ lege di u muvimentu di i corpi celesti. Prima, ogni pianeta in u sistema solare si move intornu ร  u sole in una orbita ellittica, ร  unu di i fuochi di quale hรจ u sole. Siconda, ร  intervalli regulari u raghju di u pianeta, tiratu da u Sole, tira campi uguali. In terzu, u rapportu di u quadru di u periodu di rivoluzione di un pianeta intornu ร  u Sole ร  u cubu di l'assi semi-major di a so orbita (vale ร  dรฌ, a distanza media da u Sole) hรจ custante per tutti i pianeti in u sistema sulari.

Forsi questa era a terza lege - hร  bisognu di assai dati รจ calculi per stabilisce, chรฌ hร  incitatu ร  Kepler ร  cuntinuร  a ricerca di mudelli in u muvimentu รจ a pusizione di i pianeti. A storia di a so nova "scuperta" hรจ assai istruttiva. Dapoi l'antichitร , avemu ammiratu micca solu poliedri regularmente, ma ancu argumenti chรฌ mostranu chรฌ ci sรฒ solu cinque in u spaziu. Un poliedru tridimensionale hรจ chjamatu regulare se e so facci sรฒ poligoni regulari idรจntici รจ ogni vertice hร  u listessu nรนmeru di spighe. Illustrativamente, ogni angulu di un poliedru regulare deve "sembra u stessu". U poliedru piรน famosu hรจ u cubu. Tutti anu vistu un ankle ordinariu.

U tetraedru regulare hรจ menu cunnisciutu, รจ in a scola hรจ chjamatu piramide triangulare regulare. Sembra una piramide. L'altri trรจ poliedri regulari sรฒ menu cunnisciuti. Un ottaedru hรจ furmatu quandu cunnetta i centri di i bordi di un cubu. U dodecaedru รจ l'icosaedru parenu digiร  bolle. Fatti di pelle morbida, seranu cunfortu per scavร . L'argumentu chรฌ รนn ci hรจ micca poliedri rigulari fora di i cinque solidi platonici hรจ assai bonu. Prima, avemu capitu chรฌ se u corpu hรจ regulare, allora u listessu numeru (che q) di poligoni regulari idรจntici deve cunverge ร  ogni vertice, sia questi p-anguli. Avร  avemu bisognu di ricurdร  ciรฒ chรฌ hรจ l'angulu in un poligonu regulare. Se qualchissia รนn si ricorda micca di a scola, vi ricurdemu cumu truvร  u mudellu ghjustu. Avemu fattu un viaghju intornu ร  u cantonu. ร€ ogni vertice si gira per u listessu angulu a. Quandu andemu intornu ร  u poligonu รจ vultemu ร  u puntu di partenza, avemu fattu p tali volte, รจ in tuttu avemu vultatu 360 gradi.

Ma ฮฑ hรจ un cumplementu di 180 gradi di l'angulu chรฌ vulemu calculร , รจ hรจ dunque

Avemu trovu a furmula di l'angulu (un matimร ticu dicia: misure di un angulu) di un poligonu regulare. Cuntrollamu : in u triangulu p = 3, รนn ci hรจ micca a

Cum'รจ quรจ. Quandu p = 4 (quadratu), allora

gradi hรจ ancu bรจ.

Chรฌ avemu per un pentagonu ? Allora chรฌ succede quandu ci sรฒ q poligoni, ogni p avรจ i stessi anguli

 gradi discendenti ร  un vertice? S'ellu era nantu ร  un pianu, allora un angulu si formava

gradi รจ รนn pรฒ esse piรน di 360 gradi - perchรจ allora i poligoni si superponu.

In ogni casu, postu chรฌ sti poligoni scontranu in u spaziu, l'angulu deve esse menu di l'angulu sanu.

รˆ quรฌ hรจ a inuguaglianza da quale tuttu seguita:

Divide per 180, multiplicร  e duie parti per p, ordine (p-2) (q-2) < 4. Chรฌ seguita ? Sapemu chรฌ p รจ q deve esse numeri naturali รจ chรฌ p > 2 (perchรจ ? รˆ chรฌ hรจ p ?) รจ ancu q > 2. ร™n ci hรจ parechje manere di fร  u pruduttu di dui numeri naturali menu di 4. Elencheraghju tutti in a tavula 1.

ร™n aghju micca postu disegni, tutti ponu vede sti figuri in Internet... In Internet... ร™n ricuserร  micca una digressione lirica - forse hรจ interessante per i ghjovani lettori. In u 1970 aghju parlatu in un seminariu. U tema era difficiule. Aviu pocu tempu per preparร , aghju pusatu ร  a sera. L'articulu principale hรจ statu lettu solu in u locu. U locu era accogliente, cรน una atmosfera di travagliu, bรจ, chjusu ร  sette. Allora a sposa (oghji a mo moglia) hร  prupostu di riscrive tuttu l'articulu per mรจ: circa una decina di pagine stampate. L'aghju copiatu (no, micca cรน una penna, avemu ancu avutu penne), a cunferenza hรจ stata un successu. Oghje aghju pruvatu ร  truvร  sta publicazione, chรฌ hรจ digiร  vechja. M'arricordu solu di u nome di l'autore... A ricerca in Internet durรฒ assai tempu... una quindicina di minuti. Pensu ร  questu cun un sorrisu รจ un pocu dispiace inghjustificatu.

Riturnemu ร  Kepler รจ a geometria. Apparentemente, Platone hร  preditu l'esistenza di a quinta forma regulare perchรจ รนn mancava qualcosa unificante, chรฌ copre u mondu sanu. Forse hรจ per quessa ch'ellu hร  urdinatu ร  un studiente (Theajtet) per circร  ella. Cume era, cusรฌ era, nantu ร  a basa di quale u dodecaedru hรจ statu scupertu. Chjamemu sta attitudine di Platone panteismu. Tutti i scientisti, finu ร  Newton, succumbenu ร  questu in piรน o menu. Dapoi u XVIIImu seculu assai raziunale, a so influenza hรจ drasticamente diminuita, ancu s'ellu รนn deveriamu micca vergogna di u fattu chรฌ tutti l'avemu succorsu in una manera o l'altra.

In u cuncettu di Kepler di custruisce u sistema sulari, tuttu era currettu, i dati spirimintali coincidevanu cรน a tiuria, a tiuria era logicamente coherente, assai bella ... ma completamente falsa. In u so tempu, solu sei pianeti eranu cunnisciuti: Mercuriu, Venus, Terra, Mars, Jupiter รจ Saturnu. Perchรจ ci sรฒ solu sei pianeti ? Kepler dumandรฒ. รˆ chรฌ regularitร  determina a so distanza da u sole ? Hร  assumatu chรฌ tuttu era cunnessu, chรฌ geometria รจ cosmogonia sรฒ strettamente ligati l'un ร  l'altru. Da i scritti di l'antichi grechi, sapia chรฌ ci era solu cinque poliedri regulari. Vide chรฌ ci era cinque vuoti trร  e sei orbite. Allora forsi ognunu di sti spazii liberi currisponde ร  qualchรฌ poliedru regulare ?

Dopu parechji anni d'osservazione รจ di travagliu teoricu, hร  creatu a teoria seguente, cรน l'aiutu di quale hร  calculatu abbastanza precisamente e dimensioni di l'orbite, chรฌ hร  prisentatu in u libru "Mysterium Cosmographicum", publicatu in u 1596: Imagine una sfera gigante, u diamitru di quale hรจ u diamitru di l'orbita di Mercuriu in u so muvimentu annuale intornu ร  u sole. Allora immaginate chรฌ nantu ร  sta sfera ci hรจ un ottaedru regulare, sopra una sfera, sopra un icosaedru, sopra una sfera, un dodecaedru, una altra sfera, un tetraedru, una volta una sfera, un cubu. รจ, infine, nant'ร  stu cubu u ballรฒ hรจ discrittu.

Kepler hร  cunclusu chรฌ i diametri di sti sferii successivi eranu i diametri di l'orbiti di altri pianeti: Mercuriu, Venus, Terra, Mars, Jupiter รจ Saturnu. A teoria pareva esse assai precisa. Sfurtunatamente, questu coincide cรน i dati sperimentali. E quale megliu evidenza di a correttezza di una tiuria matematica cร  a so currispundenza cรน dati spirimintali o dati d'osservazione, in particulare "pigliatu da u celu"? I riassume sti calculi in Table 2. Allora chรฌ hร  fattu Kepler ? Aghju pruvatu รจ pruvatu finu ร  ch'ellu hร  travagliatu, vale ร  dรฌ quandu a cunfigurazione (ordine di sfere) รจ i calculi resultanti coincidenu cรน i dati d'osservazione. Eccu i figuri รจ i calculi di Kepler muderni:

Unu pรฒ succorsu ร  a fascinazione di a teoria รจ crede chรฌ e misurazioni in u celu sรฒ imprecisi, รจ micca i calculi fatti in u silenziu di l'attellu. Sfurtunatamente, oghje sapemu chรฌ ci sรฒ almenu nove pianeti รจ chรฌ tutte e coincidenze di risultati sรฒ solu una cuindenza. Una pena. Era cusรฌ bellu ...

Add a comment