Junkers Ju 88 Mediterranean TDW: 1941-1942 Part 7
Attrezzatura militare

Junkers Ju 88 Mediterranean TDW: 1941-1942 Part 7

Ju 88 A, L1 + BT da 9./LG 1 à l'aeroportu di Catania, aereo di trasportu Ju 52/3m in fondu.

U capimachja d'Italia, Benito Mussolini, dopu à i successi di a Wehrmacht in a primavera di u 1940 in l'Auropa uccidintali, decide di entre in guerra da u latu di a Germania è u 10 di ghjugnu 1940 dichjara guerra à a Francia è a Gran Bretagna. Dapoi u principiu, a participazione di l'Italia à l'ostilità si trasformò in una seria di scunfitte è scunfitte inflitte da i britannichi, è dopu da i grechi, contru à quale a guerra fù lanciata u 28 d'ottobre di u 1940. Mussolini si vultò in Germania per aiutu.

U 20 di nuvembre di u 1940, Mussolini hà ricevutu una prumessa di aiutà direttamente da Adolf Hitler. Digià l'8 di ghjennaghju di u 1941, l'aviò X. Fliegerkorps, cumpresi i machini di Stab, II, sò stati dispiegati in i campi d'aviazione taliani di Catania, Comiso, Palermu, Reggio, Calabria è Trapani in Sicilia. è III./LG 1 si ritirò da u serviziu nantu à l'Inghilterra.

Ju 88 A da LG 1 in l'hangar di l'aeroportu di Comiso, in Sicilia, cù dui serbatoi di carburante supplementari di 900 litri suspesi sottu à l'ale.

LG 1 in Sicilia : 8 ghjennaghju à 3 aprile 1941

A prima azzione di cummattimentu annantu à u Mari Mediterraniu Ju 88 realizatu in u dopu meziornu di u 10 di ghjennaghju di u 1941. U compitu di i bombardieri era di razzià u traspurtadore di l'aviazione di a Royal Navy HMS Illustrious, chì prima era statu culpitu da sei bombe di 500 kg. Ju 87s chì appartene à St.G 1 è 2. U trasportatore di l'aviò dannatu si dirigeva versu u portu di La Valetta in Malta quandu trè Ju 88 da LG 1 chì si avvicinavanu à i navi britannichi sò stati attaccati da 10 Hurricane fighters. Li tudischi fecenu un bumbardamentu d'urgenza è, volendu sopra à e creste di l'onde, riesciuti à scappà in Sicilia. Un raid da parechji Ju 88 da III./LG 1, realizatu dopu à parechji decine di minuti, hà ancu finitu in fallimentu.

Dui ghjorni dopu, un aviò di ricunniscenza britannicu cunfirmò i rapporti di intelligenza chì l'aviò Luftwaffe era apparsu à l'aeroportu di Catania. Trà 21:25 è 23:35, tredeci bombardieri Wellington da u No. 148 Squadron RAF basati in Malta anu razziatu l'aeroportu, distrughjendu cinque aerei in terra, cumprese dui Ju 88 appartenenti à III./LG 1.

U 15 di ghjennaghju di u 1941, II./LG 1 ghjunse à l'aeroportu di Catania per decollà a sera di u 16 Ju 88 contr'à a basa navale britannica à La Valletta. Junkers abbandunonu 10 bombe SC 1000 è quattru bombe SD 500 à traversu nuvuli grossi. À u listessu tempu, l'aviò Wellington da u 148 Squadron RAF abbandunò novu 15 tunnellate di bombe nantu à l'aeroportu di Catania. Quattru aviò sò stati distrutti in terra, cumpresu un Ju 88 da LG 1. U regimentu hà ancu persu i so primi 6 suldati uccisi. Frà elli era u tenente Horst Nagel, pilotu di 6. Staffel. Ottu suldati LG 1 sò stati feriti, incl. duttore di u dipartimentu, u duttore Gerhard Fischbach.

In a prima matina di u 16 di ghjennaghju di u 1941, 17 Ju 88 A appartene à II. e III./LG 1, scortati da 20 Bf 110 da ZG 26, si dirigì versu La Valletta, induve u porta-avioni HMS Illustrious era ormeggiatu fora di French Creek. Dui bombe SC 1000 splutavanu trà u molo è u scafo di u trasportatore, i so frammenti causanu danni ligeri à u scafo di a nave. Una terza bomba SC 1800 hà colpitu un ciclomotore Essex (11 063 GRT) chì hè statu severamente dannatu. Nantu à u portu, i bombardieri sò stati attaccati da i cumbattenti Fulmar da u 806 Squadron di a FAA, chì anu signalatu dui aerei abattuti. I tedeschi anu persu un aereo sopra Malta, Ju 88 A-5, W.Nr. 2275, L1 + CT da 9. Staffel (pilotu, Oblt. Kurt Pichler), chì l'equipaggiu mancava. Trè aviò più, dannatu da i cumbattenti o l'artiglieria anti-aereu, s'hè lampatu durante l'atterraggi furzati in Sicilia. In u stessu ghjornu, u regimentu hà persu un altru Ju 88 A-5, W.Nr. 7157, chì hè stata sbattuta in terra da un bombardiere talianu sbarcatu.

Dui ghjorni dopu, u 18 di ghjennaghju, 12 Ju 88 bombardavanu di novu u portu di La Valletta, cù pocu successu. Un bombardiere Ju 88 A-5, W.Nr. 3276, L1 + ER di 7. Staffel hè statu abattutu da i cumbattenti di l'uraganu è sbarcò à 15 km à nordu di Malta, u so equipaggiu manca. U ghjornu dopu, l'HMS Illustrious hè statu miratu da 30 Ju 88 LG 1s chì hà lanciatu 32 SC 1000, 2 SD 1000 è 25 SC 500 bombe nant'à u portu. I piloti britannichi anu riportatu abattu finu à 9 Ju 88 bombardieri, ma i perditi veri eranu dui aerei. cumminatu cù l'equipaggiu di l'8u quartier generale: Ju 88 A-5, W.Nr. 3285, L1 + AS, è Ju 88 A-5, W.Nr. 8156, L1 + ES è Ju 88 A-5, W.Nr. 3244, chì s'hè lampatu nantu à un atterrissimu furzatu à Posallo, u so equipaggiu hè surtitu da u crash intaccatu.

In i ghjorni dopu, u malu tempu hà sbarcatu l'aeronave LG 1 in l'aeroporti. Intantu, in a matina di u 23 di ghjennaghju, un aviò di ricunniscenza hà dettu chì u traspurtadore HMS Illustrious ùn era più in u portu di La Valletta. E cundizioni climatichi migliurate permettenu undici Ju 17 A-10 appartenenti à III./LG 88 per decollà à 5:1, incaricati di truvà a nave britannica. Nuvole basse è piogge abbundanti impediscenu una ricunniscenza riescita, è dopu à 20 ore l'aviò sò tornati à l'aeroportu di Catania. À u ritornu, per ragioni scunnisciute, alcuni di i veiculi anu persu cumplettamente a so radio è l'equipaggiu di navigazione. Trè aviò si sò persi in u bughju è avianu a sbarcà vicinu à a Sicilia, di i 00 piloti, solu Ofw. Herbert Isaksen di l'12u Staffel hà sappiutu salvà una vita è ghjunghje à u cuntinente vicinu à Capo Rizzutto.

À meziornu u ghjornu dopu, un aviò di ricunniscenza tedesca hà vistu HMS Illustrious, scortatu da quattru distruttori. Versu 16:00 17 Ju 88 di II hè partitu da l'aeroportu di Catania. Gruppe è 14 da III./LG 1 si dirigenu versu a squadra britannica. U raid hà fiascatu, tutte e bombe mancanu. À u ritornu Ju 88 A-5, W.Nr. 2175, L1 + HM da 4. Staffel (pilotu - Ufts. Gustav Ulrich) hè statu abattutu da un gladiatore britannicu, effettuendu un volu di ricunniscenza meteorologica sopra u Mari Mediterraniu trà a Sicilia è Malta. Certi aerei tedeschi sò sbarcati in l'Africa di u Nordu à u campu d'aviazione Benghassi-Benin per mancanza di carburante.

Add a comment