Cume e pecure sò state purtate à a macellazione...
Attrezzatura militare

Cume e pecure sò state purtate à a macellazione...

Unità di fanteria danese. Sicondu a legenda, a foto hè stata presa a matina di u 9 d'aprile di u 1940, è dui suldati ùn anu micca sopravvive à quellu ghjornu. In ogni casu, datu a durata di u cunflittu è a qualità di a foto, a legenda hè improbabile.

In u 1939-1940, a Germania hà attaccatu parechji paesi europei: Pulonia, Danimarca, Norvegia, Belgio è Paesi Bassi. Chì parevanu sti campagni militari : preparazione è corsu, chì sbagli sò stati fatti, quali sò e so cunsequenze ?

Francia è Gran Bretagna, o piuttostu tuttu u so imperu : da u Canada à u Regnu di Tonga (ma fora di l'Irlanda), dichjarò guerra à a Germania in settembre di u 1939. Allora ùn eranu micca - almenu micca diretti - vittimi di l'aggressione tedesca.

In u 1939-1940, altri paesi europei sò diventati ancu l'ughjettu di l'aggressione: Cecoslovacchia, Albania, Lituania, Lettonia, Estonia, Finlandia, Islanda, Lussemburgu. Frà elli, solu a Finlandia hà decisu d'offre resistenza armata, picculi battaglie anu ancu fattu in Albania. In una certa manera, "per via", i micro- è quasi-stati sò stati occupati: Monaco, Andorra, l'Isule di u Canale, l'Isule Feroe.

Grande sperienza di guerra

In u XIXmu seculu, Danimarca passò da un putere minore à un statu quasi irrilevante. I tentativi di mette a so securità nantu à i cuntratti cullettivi - a « liga di a neutralità armata », a « santa allianza » - purtonu solu perdite territuriali. Durante a Prima Guerra Munniali, Danimarca hà dichjaratu a neutralità, apertamente benevola à a Germania, u so vicinu più putente è u so cumpagnu cummerciale più impurtante. Hà ancu minatu u strettu danese per fà difficultà per a flotta britannica per entra in u Mari Balticu. Malgradu questu, Danimarca divintò un benefiziu di u Trattatu di Versailles. In u risultatu di u plebiscite, a parti sittintriunali di Schleswig, una pruvincia persa in u 1864 è populata principarmenti da Danesi, hè stata annessa à u Danimarca. In u Schleswig cintrali, i risultati di u votu ùn sò micca cuncludenti, è per quessa, in a primavera di u 1920, u rè Christian X hà pensatu à fà qualcosa di simile à a Terza rivolta di Silesia è pigliate sta pruvincia per forza. Sfurtunatamente, i pulitici danesi anu utilizatu l'iniziativa reale per debilitatu a pusizioni di a munarchia, sustinienu, ignurà u fattu chì anu mancatu l'uppurtunità di rinvià e terre perse. Per via, anu persu una altra pruvincia - l'Islanda - chì, apprufittannu di a crisa di u cabinet, hà creatu u so propiu guvernu.

A Norvegia era un paese cù un putenziale demugraficu simili. In u 1905, hà rottu a so dipendenza da a Svezia - Haakon VII, u fratellu minore di Christian X, divintò rè.Durante a Prima Guerra Munniali, a Norvegia era neutrale, ma - per i so interessi marittimi - favurevule à l'Entente, chì domina l'oceani. . Parechji millai di marinari chì sò morti nantu à 847 navi affundate da i sottumarini tedeschi suscitanu l'animosità publica versu i tedeschi.

Durante a Prima Guerra Munniali, l'Olanda - u Regnu di l'Olanda - era un statu neutralu. Hè quì, à e cunferenze in L'Aia, chì sò stati formulati i principii muderni di a neutralità. À u principiu di u 1914 seculu, L'Aia divintò è ferma u centru mundiale di u dirittu internaziunale. In u 1918, l'Olandesi ùn avianu micca simpatia per i britannichi: in u passatu avianu battutu assai guerri cun elli è li trattavanu cum'è aggressori (u risentimentu hè statu rinfriscatu da a recente Guerra Boer). Londra (è Parigi) era ancu u difensore di u Belgio, un paese creatu à a spesa di u Regnu di l'Olanda. Duranti a guerra, a situazione hè solu aggravata, perchè i britannichi anu trattatu l'Olanda guasi à uguali à l'Allemagne - pusonu un bloccu, è in u marzu di u 1918, pigliò tutta a flotta mercantile per forza. In u XNUMX, i rapporti britannicu-olandese eranu ghiacciati: l'Olandesi detti rifuggiu à l'anzianu imperatore tedescu, per quale i britannichi - durante i discorsi di pace di Versailles - prupostu "emendamenti à a fruntiera". U portu belga di Anversa era siparatu da u mare da una striscia di terri è acque Olandesi, per quessa, questu duverebbe esse cambiatu. In u risultatu, i terri disputati sò stati cun l'Olandese, ma un bonu accordu di cooperazione hè statu firmatu cù u Belgio, limitendu a sovranità di l'Olanda in u territoriu disputatu.

L'esistenza - è a neutralità - di u Regnu di Belgica hè stata garantita in u 1839 da i putenzi europei - incl. Francia, Prussia è Gran Bretagna. Per quessa, i Belgi ùn anu pussutu fà alleanze cù i so vicini prima di a Prima Guerra Munniali è - solu - sò facilmente vittime di l'aggressione tedesca in u 1914. A situazione si ripete un quartu di seculu dopu, sta volta micca per l'obligazioni internaziunali, ma per e decisioni irrazionali di i Belgi. Ancu s'ellu anu ritruvatu a so indipendenza in u 1918 solu grazia à i sforzi di a Gran Bretagna è di a Francia, in i dui decennii dopu à a guerra anu fattu tuttu per debilità i so ligami cù sti paesi. In ultimamente, anu successu, per quale anu pagatu cù una perdita in a guerra cù a Germania in u 1940.

Add a comment