Vechji tiurìi di u sistema solare sbuchjate in polvera
di tecnulugia

Vechji tiurìi di u sistema solare sbuchjate in polvera

Ci sò altre storie contate da e petre di u sistema sulari. A vigilia di l'annu novu da u 2015 à u 2016, un meteoru di 1,6 kg hà colpitu vicinu à Katya Tanda Lake Air in Australia. I scientisti anu sappiutu tracciallu è localizzallu in vasti spazii deserti grazie à una nova reta di càmera chjamata Desert Fireball Network, chì hè custituita da 32 camere di surviglianza sparse in l'outback australianu.

Un gruppu di scientisti hà scupertu un meteorite intarratu in una grossa capa di fangu di salitu - u fondu seccu di u lavu hà cuminciatu à trasfurmà in silt per via di a precipitazione. Dopu studii preliminari, i scientisti anu dettu chì questu hè assai prubabilmente un meteorite chondrite petre - materiale circa 4 è mezzo miliardi d'anni, vale à dì, u tempu di a furmazione di u nostru sistema sulari. U significatu di un meteorite hè impurtante perchè analizendu a linea di caduta di un ughjettu, pudemu analizà a so orbita è scopre da induve vene. Stu tipu di dati furnisce infurmazione cuntestuale impurtante per a ricerca futura.

À u mumentu, i scientisti anu determinatu chì u meteoru volò à a Terra da e zone trà Marte è Jupiter. Hè ancu crede chì hè più vechja di a Terra. A scuperta ùn solu permette di capiscenu l'evoluzione Sistema solare - L'interceptazione riescita di un meteorite dà a speranza di ottene più pietre spaziali in u listessu modu. I linii di u campu magneticu crucianu u nuvulu di polvera è gasu chì circundava u sole natu. Chondruli, grani tondi (strutturi geologichi) d'olivini è piroxeni, spargugliati in a materia di u meteorite chì avemu trovu, anu priservatu un registru di sti antichi campi magnetichi variabili.

E misurazioni più precise di u laboratoriu dimustranu chì u fattore principale chì hà stimulatu a furmazione di u sistema solare era l'onda di scossa magnetichi in una nuvola di polvera è di gas chì circundanu u sole novu furmatu. È questu hè accadutu micca in a vicinanza immediata di a ghjovana stella, ma assai più luntanu - induve u cinturione d'asteroide hè oghje. Tali cunclusioni da u studiu di i meteoriti chjamati più antichi è primitivi cundriti, publicatu a fini di l'annu passatu in a rivista Science da i scientisti di l'Istitutu di Tecnulugia di Massachusetts è l'Università Statale di l'Arizona.

Un squadra di ricerca internaziunale hà estratto nova infurmazione nantu à a cumpusizioni chimica di i grani di polvera chì formanu u sistema solare 4,5 miliardi d'anni fà, micca da i detriti primordiali, ma utilizendu simulazioni avanzate di computer. I circadori di l'Università di Tecnulugia di Swinburne in Melbourne è l'Università di Lione in Francia anu creatu una mappa bidimensionale di a cumpusizioni chimica di a polvera chì compone a nebulosa solare. discu di polvera attornu à u ghjovanu sole da quale i pianeti furmati.

U materiale d'alta temperatura era aspittatu per esse vicinu à u sole ghjovanu, mentre chì i volatili (cum'è u ghjacciu è i cumposti di sulfuru) anu da esse alluntanatu da u sole, induve a temperatura hè bassa. I novi carte creati da a squadra di ricerca dimustranu una distribuzione chimica cumplessa di u polu, induve i composti volatili eranu vicinu à u Sole, è quelli chì duveria esse trovu quì si sò stati ancu alluntanati da a ghjovana stella.

Jupiter hè u grande pulitore

9. Illustrazione di a Teoria di Jupiter Migrazione

U cuncettu prima citatu di un ghjovanu Jupiter in muvimentu pò spiegà perchè ùn ci sò micca pianeti trà u Sun è Mercuriu è perchè u pianeta più vicinu à u Sun hè cusì chjucu. U core di Jupiter pò esse furmatu vicinu à u Sun è poi si stendeva in a regione induve si formanu i pianeti rocciosi (9). Hè pussibule chì u ghjovanu Jupiter, mentre viaghjà, hà assorbutu una parte di u materiale chì puderia esse materiale di custruzzione per i pianeti rocciosi, è scacciò l'altra parte in u spaziu. Per quessa, u sviluppu di i pianeti internu era difficiule - solu per a mancanza di materia prima., hà scrittu u scientist planetariu Sean Raymond è i culleghi in un articulu in linea di marzu 5. in u periodicu Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.

Raymond è a so squadra hà realizatu simulazioni di computer per vede ciò chì succede à l'internu Sistema solarese un corpu cù una massa di trè masse di a Terra esistia in l'orbita di Mercuriu è poi migratu fora di u sistema. Risultava chì, se un tali ughjettu ùn migrava micca troppu rapidamente o troppu pianu, puderia sbulicà e regioni internu di u discu di u gasu è u polu chì poi circundanu u Sun, è lasciarà solu materiale per a furmazione di pianeti rocciosi.

I circadori anu truvatu ancu chì un ghjovanu Jupiter puderia avè causatu un secondu core chì hè stata espulsa da u Sole durante a migrazione di Jupiter. Stu secondu nucleu puderia esse a sumente da quale hè natu Saturnu. A gravità di Jupiter pò ancu attirà assai materia in u cinturione d'asteroide. Raymond nota chì un tali scenariu puderia spiegà a furmazione di meteoriti di ferru, chì parechji scientisti credenu duverebbe forma relativamente vicinu à u Sun.

In ogni casu, per chì un tali proto-Jupiter si move in e regioni esterne di u sistema planetariu, hè necessariu assai furtuna. L'interazzione gravitazionale cù l'onda spirale in u discu chì circundava u Sole puderia accelerà un tali pianeta sia fora è dentru u sistema solare. A vitezza, a distanza è a direzzione in quale u pianeta si move depende di quantità cum'è a temperatura è a densità di u discu. I simulazioni di Raymond è i culleghi utilizanu un discu assai simplificatu, è ùn deve esse micca nuvola originale intornu à u Sun.

Add a comment