Wegener รจ Pangea
Ancu s'ellu รนn era micca u primu, ma Frank Bursley Taylor, annuncia a tiurรฌa secondu chรฌ i cuntinenti eranu cunnessi, era ellu chรฌ chjamรฒ un cuntinente originale Pangea รจ hรจ cunsideratu u creatore di sta scuperta. U meteorologu รจ esploratore polare Alfred Wegener hร publicatu a so idea in Die Entstehung der Continente und Ozeane. Siccomu Wegener era un tedescu di Marburg, a prima edizione hรจ stata stampata in tedesca in u 1912. A versione inglese apparsu in u 1915. Tuttavia, solu dopu ร a fine di a Prima Guerra Munniali, dopu ร a liberazione di una edizione ampliata in u 1920, u mondu scientificu hร cuminciatu ร parlร di stu cuncettu.
Era una teoria assai rivoluzionaria. Finu ร avร , i geologu crede chรฌ i cuntinenti si movenu, ma verticalmente. Nimu รนn vulia sente parlร di movimenti horizontali. E siccomu Wegener รนn era ancu un geologu, ma solu un meteorologu, a cumunitร scientifica furiamente interrugata a so tiuria. Una di l'evidenza essenziale chรฌ sustene a tesi di l'esistenza di Pangea hรจ i resti fossili d'animali รจ piante antichi, assai simili o ancu idรจntici, truvati in dui cuntinenti distanti. Per sfidร sta evidenza, i geologi anu suggeritu chรฌ i ponti di terra esistenu induve eranu necessarii. Sรฒ stati creati (nantu ร e carte) cum'รจ necessariu, vale ร dรฌ, dissecting i resti di, per esempiu, l'hiparion di cavallu fossili trovu in Francia รจ Florida. Sfortunatamente, micca tuttu pรฒ esse spiegatu da i ponti. Per esempiu, era pussibule di spiegร perchรจ i resti di un trilobite (dopu ร attraversร un ponte di terra ipoteticu) sรฒ in un latu di a Nova Finlandia, รจ รนn anu micca attraversatu a terra ordinaria ร a riva opposta. Prublemu consegnatu รจ e stesse formazioni rocciose nantu ร e coste di diversi cuntinenti.
A teoria di Wegener hร avutu ancu errori รจ imprecisioni. Per esempiu, era sbagliatu di dรฌ chรฌ Groenlandia si moveva ร una vitezza di 1,6 km / annu. A scala era un sbagliu, perchรจ in u casu di u muvimentu di i cuntinenti, etc., pudemu parlร solu di velocitร in centimetri annu. รn spiegรฒ micca cumu si movevanu sti terri : ciรฒ chรฌ i mosse รจ chรฌ traccia lasciava stu muvimentu. A so ipotesi รนn hร micca acquistatu una larga accettazione finu ร u 1950, quandu numerosi scuperti cum'รจ u paleomagnetismu cunfirmanu a pussibilitร di a deriva cuntinentale.
Wegener si graduรฒ da Berlinu, dopu cuminciรฒ ร travagliร cรน u so fratellu in un observatoriu di l'aviazione. Ci anu realizatu a ricerca meteorologica in un pallone. Volare hรจ diventatu una grande passione di u ghjovanu scientist. In u 1906, i fratelli hร sappiutu stabilisce un record mundiale per i voli in globu. Passanu 52 ore in l'aria, superendu l'ora precedente per 17 ore.
In u stessu annu, Alfred Wegener parte in a so prima spidizioni in Groenlandia.
Inseme cรน 12 scientisti, 13 marinari รจ un artista, scopreranu a costa di ghiaccio. Wegener, cum'รจ meteorologu, esplora micca solu a terra, ma ancu l'aria sopra. Hรจ tandu chรฌ a prima stazione meteorologica in Groenlandia hรจ stata custruita.
A spidizioni guidata da l'esploratore polare รจ scrittore Ludwig Milius-Erichsen durรฒ quasi dui anni. In marzu di u 1907, Wegener
Da u 1908 finu ร a Prima Guerra Munniali, Wegener era docente ร l'Universitร di Marburg. I so studienti anu apprezzatu soprattuttu a so capacitร di traduce ancu i temi piรน cumplessi รจ i risultati di a ricerca attuale in una manera chjara, comprensibile รจ simplice.
E so lezioni sรฒ diventate a basa รจ u standard per i libri di testu nantu ร a meteorologia, u primu di quale hรจ statu scrittu ร u turnu di 1909/1910: ().
In u 1912, Peter Koch invita Alfred ร un altru viaghju in Groenlandia. Wegener pospone u matrimoniu pianificatu รจ parte. Sfurtunatamente, durante u viaghju, cascร nantu ร u ghjacciu รจ, cรน numerosi feriti, si ritrova impotente รจ furzatu ร passร assai tempu senza fร nunda.
Dopu ร a so ricuperazione, quattru circadori hibernate in l'eternu ghjacciu di Groenlandia ร temperature sottu ?45 gradi per a prima volta in a storia umana. Cรน l'avventu di a primavera, u gruppu parte in una spidizioni รจ per a prima volta attraversa Groenlandia in u so puntu piรน largu. Un percorsu assai difficiule, i frostbite รจ a fami piglianu u so peghju. Per sopravvive, anu da tumbร l'ultimi cavalli รจ cani.
Duranti a Prima Guerra Munniali, Alfred era duie volte in fronte รจ torna duie volte feritu, prima in u bracciu รจ dopu in u collu. Dapoi u 1915 hรจ statu impegnatu in u travagliu scientificu.
Dopu ร a guerra, diventรฒ capu di u Dipartimentu di Meteorologia Teorica in l'Osservatoriu Navale di Amburgo, induve hร scrittu un libru. In u 1924 intrรฌ ร l'Universitร di Graz. In u 1929, hร iniziatu a preparazione per una terza spidizioni in Groenlandia, durante a quale hรจ mortu pocu dopu ร 50 anni.