Alberto Ascari (1918 - 1955) - u destinu turbulente di u duppiu campionu di F1
articuli

Alberto Ascari (1918 - 1955) - u destinu turbulente di u duppiu campionu di F1

La société britannique Ascari a été fondée à l'occasion du quarantième anniversaire de la mort du talentueux pilote de course Alberto Ascari, qui a écrasé la Ferrari de son ami en 1955. Quale era stu bravu talianu chì hà rializatu assai malgradu a so corta carriera ?

Per principià, vale a pena di presentà u so babbu, Antonio Ascari, un pilotu espertu chì u so amicu era Enzo Ferrari. Era Ascari è Ferrari chì participanu inseme à a prima corsa Targa Florio (Palermu) dopu a Prima Guerra Munniali in u 1919. Alberto Ascari hè natu un annu nanzu, ma ùn hà micca avutu u tempu di prufittà di l'esperienza di corsa di u babbu, cum'è mortu durante u Grand Prix di Francia di u 1925 in u circuitu di Montlhéry. À quellu tempu, Alberto di sette anni hà persu u so babbu (chì suppostu idealizatu), ma stu sportu periculosu ùn l'hà micca scuraggiatu. Ancu in a so ghjuventù, hà compru una motocicletta è hà cuminciatu à passà, è in u 1940 hà sappiutu participà à a prima corsa di l'automobile.

L'inexperienced Askari vincìu una Ferrari è cuminciò in a famosa Mille Miglia, ma dopu chì l'Italia entra in a Secunna Guerra Munniali, ci hè stata una pausa in l'urganizazione di a corsa. Askari ùn hà micca vultatu à a cumpetizione finu à u 1947, subitu ottene u successu, chì hè statu nutatu da Enzo Ferrari stessu, chì l'hà invitatu à a Formula 1 cum'è un pilotu di fabbrica.

A prima corsa di Formula 1 d'Alberto Ascari hè stata à Monte Carlo durante u Grand Prix di u 1950 quandu hà finitu secondu è perde una volta à Juan Manuel Fangio. Lois Chiron, chì hà finitu terzu nantu à u podium, era digià à dui giri da u vincitore. A prima stagione appartene à Giuseppe Farina è Ascari hà finitu quintu. Tuttavia, i primi trè guidavanu un Alf Romeo eccellente, è i mudelli Ferrari à quellu tempu ùn eranu micca cusì veloci.

A stagione dopu hà purtatu u campiunatu à Juan Manuel Fangio, ma in u 1952 Albero Ascari era invaincu. Circundendu una Ferrari tuttu u tempu, hà vintu sei vittorie nantu à ottu, puntuendu 36 punti (9 in più di u sicondu Giuseppe Farina). Alfa Romeo hà cessatu di correre è parechji piloti anu cambiatu à e vitture di Maranello. L'annu dopu, Alberto Ascari ùn hà micca disappuntu di novu: hà vintu cinque corse è hà vintu u duellu, incl. cù Fangio vincendu una sola volta in u 1953.

Tuttu paria esse in a strada ghjusta, ma Askari hà decisu di lascià Ferrari è andà in a nova stalla di Lancia, chì ùn avia ancu una vittura per a stagione 1954. U campionu di u mondu, però, ùn esitò, firmò u cuntrattu è era assai disappuntu. Lancia ùn era micca pronta per a prima corsa di ghjennaghju in Buenos Aires. A situazione si ripetì in u Grand Prix: Indianapolis è Spa-Francorchamps. Hè solu durante a corsa di lugliu in Reims chì Alberto Ascari si pò vede nantu à a pista. Sfurtunatamente, micca in Lancia, ma in Maserati, è a vittura s'hè guasta prestu. In a prossima corsa, à a Silverstone britannica, Askari hà ancu guidatu una Maserati, ma senza successu. In i seguenti razzi in u Nürburgring è Bremgarten in Svizzera, Askari ùn hà micca cuminciatu è vultò solu à a fine di a stagione. In Monza, era ancu sfurtunatu - a so vittura s'hè cascata.

Alberto Ascari hà ricivutu a vittura Lancia tantu aspittata solu in l'ultima corsa di a staghjoni, tenuta in u circuitu spagnolu di Pedralbes, è subitu vinciu a pole position, registrendu u megliu tempu, ma dinò a tecnica hà fiascatu è u campiunatu andò à u pilotu di Mercedes. Fangio. . A staghjoni di u 1954 hè forse a staghjoni a più deludente di a so carriera : ùn pudia difende u campiunatu perchè prima ch’ellu ùn avia micca vittura, poi truvò vitture di rimpiazzamentu, ma s’hè lampatu.

Lancia hà prumessu chì a so vittura seria rivoluzionaria, è era veramente - a Lancia DS50 avia un mutore V2,5 di 8 litri, ancu s'è a maiò parte di i cuncurrenti anu utilizatu mutori di quattru o sei cilindri in linea. Solu Mercedes hà optatu per una unità di ottu cilindri in l'innovativa W196. U più grande vantaghju di u D50 era u so eccellenti prestazioni di guida, chì duverebbe, frà altri cose, à l'usu di dui tanki di carburante oblongu invece di unu grande à a parte posteriore di a vittura, cum'è i cuncurrenti. Sans surprise, lorsque Lancia s'est retirée de la F1 après la mort d'Askari, Ferrari a repris la voiture (plus tard connue sous le nom de Lancia-Ferrari D50 ou Ferrari D50) dans laquelle Juan Manuel Fangio a remporté le championnat du monde 1956.

A staghjoni dopu hà cuminciatu cusì male, cù dui crashes in i primi dui cuncorsi, ma Askari era bè fora di un nasu rottu. À u 1955 Monte Carlo Grand Prix, Askari hà ancu guidatu, ma persu u cuntrollu di a chicane, hà sfondatu a fence è cascò in a baia, da induve hè statu pigliatu rapidamente è purtatu à l'uspidale.

Ma a morte l'aspittava - quattru ghjorni dopu à l'accidentu di Monaco, u 26 d'aprile di u 1955, Askari partì per Monza, duv'ellu scontra u so amicu Eugenio Castellotti, chì provava a Ferrari 750 Monza. Askari hà vulsutu pruvà à cavalcà ellu stessu, ancu s'ellu ùn avia micca l'equipaggiu apprupriatu : si mette in caste di Castellotti è si n'andò à fà una cavalcata. À a terza volta in una di e virate, a Ferrari perde a trazione, a parte anteriore di a vittura s'hè alzata, dopu a vittura s'hè vultata duie volte, causandu a morte di u cunduttore uni pochi di minuti dopu, dopu avè ricivutu ferite gravi. A chicane induve Askari hè mortu hè oghje chjamatu dopu à ellu.

A storia di l'iniziu di stu talianu ricunnisciutu diventa piena di avversità: prima, a morte di u babbu, chì ùn l'hà micca alluntanatu da i sporti motori periculosi, dopu a Siconda Guerra Munniali, chì hà impussibile per ellu di sviluppà u so babbu. carriera. Les premières saisons de Formule 1 ont montré l'art d'Askari, mais la décision de s'installer à Lancia mettait à nouveau en pause sa carrière, et un tragique accident à Monza mettait fin à tout. Se ùn era micca per questu, u nostru eroe puderia avè vintu più di un campionatu di F1. Enzo Ferrari hà mintuatu chì quandu Askari hà pigliatu u capu, nimu ùn pudia superà ellu, chì hè cunfirmatu da e statistiche: u so record hè di 304 giri in testa (in duie corse in 1952 cumminate). Ascari era à l'avanti quand'ellu duvia rompe pusizioni, era più nervoso è guidava di più aggressivu, soprattuttu in i cantoni, chì ùn andava micca sempre bè.

Foto Foto di a siluetta di Akari da u Museu Naziunale di l'Automobile in Turinu, pigliata da Coland1982 (publicata sottu licenza CC 3.0; wikimedia.org). U restu di e ritratti sò in u duminiu publicu.

Add a comment