U frenu sicuru. Uni pochi reguli per u driver
Sistemi di sicurità

U frenu sicuru. Uni pochi reguli per u driver

U frenu sicuru. Uni pochi reguli per u driver U frenu hè una di e maneuvre più impurtanti chì ogni futuru driver deve ammaistrà. Tuttavia, risulta chì ancu i lettori sperimentati anu qualchì volta difficultà à cumpiendu stu compitu in modu efficace è sicuru.

"L'errore hè spessu a pusizione di guida sbagliata", dice Radosław Jaskulski, coach di Skoda Auto Szkoła. – La distance entre le siège du conducteur et les pédales doit être telle que la jambe reste légèrement fléchie après avoir appuyé jusqu'à l'arrêt sur la pédale de frein. Questu permetterà di applicà u frenu cù più forza, chì afecta significativamente a distanza di frenu.

Cum'è u coach di Skoda Auto Szkoła spiega, in una emergenza, avete bisognu di "picciate" u frenu è l'embrague cù tutte e vostre forze à u stessu tempu. Sta prucedura vi permetterà di cumincià à frenà cù a forza massima è spegne u mutore. Mantene u frenu è l'embrague premutu finu à chì u veiculu si ferma.

U frenu d'emergenza sbagliatu ùn significa micca solu chì u veiculu pò scontru cù un ostaculu chì hè a causa immediata di u frenu, cum'è un veiculu chì abbanduneghja una strada secundaria. L'applicazione di forza troppu pocu à u pedale di frenu pò fà chì u veiculu si rotulà in daretu, risultatu in un skid in casi estremi. - Questu hè duvuta à u fattu chì u sistema ABS ùn cuntrolla micca tutte e roti, ma solu quelli di fronte. U correttore elettronicu di forza di frenu leghje chì u slip affetta solu questi roti è li presta più attenzione, spiega Radoslav Jaskulsky.

Allora, se u frenu hè causatu da un altru veiculu chì chjappà in a strada è hè realizatu cù forza troppu pocu, allora in casu di skid, un colpu pò accade, per esempiu, contr'à un arbre chì cresce vicinu à a strada.

Un sbagliu ancu più grande seria di caccià u pede da u pedale di frenu quandu andate intornu à un ostaculu. Allora u sistema ABS ùn cuntrolla micca a vittura in tuttu, chì pò purtari à u skidding di e roti posteriori, è in casi estremi, à un rollover.

U prublema di l'esekzione impropria di a manuvra di frenu d'urgenza hè statu longu nutatu da l'automakers. Dunque, in i vitture muderni, i sistemi di assistenza di u cunduttore sò apparsu in casu d'emergenza. Unu di elli hè l'assistente di frenu. Questu hè un sistema chì face u sistema di frenu per custruisce assai pressione, esercendu forza massima nantu à i freni nantu à i roti. Si mette in azzione quandu i sensori rilevanu chì u cunduttore piglia u pede da u pedale di l'acceleratore più veloce di u normale.

Impurtante, u frenu d'emergenza ùn hè micca solu in vitture high-end. Hè ancu standard nantu à i veiculi per un largu gruppu di cumpratori. Per esempiu, hè prisente in Skoda Scala. U sistema di rilevazione di i pedoni Predictive Pedestrian Protection hè ancu dispunibule nantu à stu mudellu. Mentre guidà in a cità, i sensori monitoranu u spaziu davanti à a vittura. U frenu d'urgenza hè appiicatu quandu si vede un pedone in muvimentu, per esempiu attraversà a strada di a Scala.

A sicura di a guida hè ancu supportata da u sistema di evità di collisione, chì hè, per esempiu, in Skoda Octavia. In casu di collisione, u sistema applicà i freni, rallentendu l'Octavia à 10 km/h. In questu modu, u risicu di più scontri hè limitatu, per esempiu, se a vittura rimbalza nantu à un altru veiculu.

- U più impurtante in una emergenza hè di applicà i freni duru è ùn lascià micca finu à chì a vittura si ferma cumpletamente. Ancu s'ellu ùn evitemu micca una scontru cù un ostaculu, e cunsequenze di a scontru seranu menu, - dice Radoslav Jaskulsky.

Add a comment