Dacia - trasfurmazioni da Cinderella à principessa europea
articuli

Dacia - trasfurmazioni da Cinderella à principessa europea

Parechje persone associanu a marca Dacia cù vitture boni, piuttostu rotte è, in fine, stilisticamente crudi, chì anu inundatu u nostru mercatu in l'anni 80 è principiu di l'anni 90. Sfurtunatamente, pocu persone apprezzanu u fabricatore rumanu, chì annantu à l'anni hè cresciutu da una piccula pruduzzione à un attore seriu in u mercatu.

À un tempu, a Dacia 1300 era una vista assai cumuna nantu à e strade polacche. Sfurtunatamente, oghje sta reliquia di u passatu hè una vera rarità, è l'esempii in boni cundizioni ponu esse truvati solu in i musei di u mutore NRL o in i garages di i cullezzione chì sò riluttanti à purtà i so tesori à a luce. Ùn hè micca surprisa chì queste vitture cuntenenu una quantità enorme di storia, abbastanza turbulenta, estremamente interessante è piena di core di l'automobile.

Dopu à una introduzione un pocu malincunica, vultemu à l'urighjini di a marca Dacia. Cuminciaremu cù i principii, vale à dì da induve vene u nome di a marca. L'urighjini sò abbastanza cumplessi, cum'è a marca rumana, chì di sicuru hè urigginata in Romania sottu u nome Uzina De Autoturisme Pitesti, hè originaria di a pruvincia rumana di Dacia. Sta pruvincia era una volta situata nant'à u territoriu di l'oghje Romania. In principiu, sta terra era furmata da cunfini naturali - da u nordu cunfina cù i Carpati, da u livante u fiume Prut, da u sudu u Danubiu inferiore, è da u punente a so parte cintrali. Ma finiscemu l'intricacies geostoriche è vultemu à u nostru caratteru principale.

A maiò parte di e persone chì anu mai avutu u cuntattu cù a marca Dacia crede chì a cumpagnia hè stata recentemente posseduta da u Renault francese. Ci hè, sicuru, un pocu di verità in questu, ma pocu persone sanu chì a fabbrica rumana hà travagliatu strettamente cù i Francesi quasi da u principiu di a so esistenza. Andemu à u principiu assai, i.e. à a creazione di a marca Dacia in u 1952 in forma di a cumpagnia Uzina de Autoturisme Pitesti cù u so stabilimentu principale in Colibasi (oghji Mioveni) vicinu à Pitesti. A pruduzzione di parti di l'aeronautica cuminciò quì quasi 10 anni fà, cusì a riprogettazione di e linee di assemblea per a produzzione di l'automobile ùn era micca un grande affare.

Cum'è digià dettu, Dacia hà travagliatu strettamente cù Renault quasi da u principiu. A pianta rumana ùn hè micca solu utilizatu i tecnulugii di u cuncernamentu francese, ma ancu pruducia vitture sottu a so licenza, cum'è avemu da vede avà. True, Dacia hà pruvatu parechje volte per creà qualcosa di u so propiu, per esempiu una vittura chjamata Mioveni in u 1966, ma questu è altri tentativi ùn anu successu. Dacia hà decisu di abbandunà e so ambizioni in favore di sviluppi pruvati. Almenu temporaneamente.

В 1968 году Dacia наконец подписывает официальное соглашение о сотрудничестве с французским концерном Renault. Первым плодом сотрудничества стала модель Dacia 1100, которая была выпущена в количестве 37 1100 единиц менее чем за два года. С первого взгляда видно, что Dacia 8 является почти сестрой-близнецом модели Renault 48, которая, кстати, выглядела очень интересно и до сих пор является ценным предметом коллекционирования. Румынская версия машины имела задний двигатель мощностью 130 л.с., а максимальная скорость составляла км/ч.

Un annu dopu à a firma di l'accordu di cuuperazione, hè natu un altru mudellu Dacia - u 1300. A vittura hè chjaramente basatu annantu à u Renault 12. In questu casu, pare chì l'equivalente rumanu di Renault hà acquistatu, almenu in u nostru paese, assai di più. popularità chè l'uriginale francese. Tale era a pupularità chì in l'anni dopu sò stati creati novi versioni di u mutore, cumpresu u 1210, 1310 o 1410, è ancu i corpi cum'è u 1973 station wagon o u allora rivoluzionariu pickup truck.

Oghje, a Dacia 1300 hè cunsiderata chì hà pigliatu a marca rumana da i pianuri orientali à l'alture europee. Ùn hè micca surprisante chì u mudellu hè statu pruduttu in parechje mudificazioni finu à u 1980. Di sicuru, l'ambizione rumana hà tornatu, risultatu in a creazione di variazioni interessanti di u mudellu, chì, sfurtunatamenti, ùn hè micca andatu in a pruduzzioni di massa. In più di u mudellu 1300p, chì hà rignatu supremu nantu à e strade polacche, ci sò stati esperimenti cum'è u coupe Brasovia o Dacia Sport. Hè una disgrazia chì e vitture ùn sò micca venute fora di i tavulini di u designer, perchè puderianu seriu schernu u mercatu di l'auto sportive in quelli anni. Altri sogni inadempiuti per a marca includenu u mudellu di consegna 1308 Jumbo o una camionetta off-road à quattru roti.

L'anni 80 è 90 eranu di novu ambizioni superati da u significatu di a marca rumana. In u 1976, Dacia hà decisu di rompe a cuuperazione cù a cuncerna francese Renault è cumincià à pruduce vitture indipindente. Pieni di successi precedenti, i prupietari di a marca rumana sò cunfidenti chì anu abbastanza sperienza è saviezza per cunquistà u mercatu europeu per sè stessu, senza sparte i so successi cù nimu altru. Ancu prima chì u cuntrattu hè finitu, u mudellu Dacia 2000 serà creatu, chì, sicuru, hè a surella gemella di u Renault 20. Sfurtunatamente, a vittura ùn hè più guadagnatu tanta popularità cum'è u mudellu 1300, è à l'iniziu. u guvernu in Romania interferisce cù l'industria di l'automobile.

Dacia affronta un compitu assai difficiule. Ebbè, u guvernu rumanu urdineghja à u fabricatore di pruduce vitture chjuche è, sicuru, di prezzu chì u residente mediu di stu paese puderia permette. U risultatu di u travagliu duru è, sfurtunatamenti, furzatu hè a Dacia 500 Lastun. Sfurtunatamente, un sguardu à a vittura hè abbastanza per cuncludi chì era un sbagliu terribili - u mutore debbule, u travagliu tragicu è u stilu ghjustu da u Medievu significava chì a vittura ùn era micca assai populari.

Dopu anni di siccità è di colapsu, Dacia rinasce in u 1998 cù a Nova. Per ùn fà un altru sbagliu, u fabricatore ghjunghje à a ragiò è u sensu cumunu è decide di utilizà parechje suluzioni da altre cumpagnie, cumpresi Peugeot è Renault. Tuttavia, a vera rivoluzione hè accaduta un annu dopu.

In u 1999, Dacia hà scusatu à u cuncernamentu di Renault, chì in turnu compru 51 per centu di l'azzioni di a cumpagnia rumana, diventendu cusì u pruprietariu di a marca Dacia. Da tandu, sta marca inconspicuous hà guadagnatu forza è lentamente, ma fermamente, vince u cori di i piloti europei. U primu passu in questa direzzione era a mudernizazione di u mudellu Nova. A vittura hà mutori più novi è più putenti, è u nome hè cambiatu in SuperNova - assai mudernu.

Sè prima u rapportu di l'azzioni di a marca rumana era abbastanza uniforme - 51 à 49 in favore di a cumpagnia francese, dopu à l'anni, a scala hà inclinatu versu Renault. Entra in u novu millenniu per Dacia significava aumentà l'egemonia di u fabricatore francese, ma u fabricatore Mioveni hà rinunciatu à questu ? Di sicuru, micca, perchè era a so sola chance per entra in u mercatu europeu. On sait que Dacia ne pouvait pas faire face à lui-même, et le soutien puissant de la Renault française serait précieux.

Dopu chì Renault hà acquistatu a maiò parte di l'azzioni in u 1999, a so parte hà saltatu à 73,2% un annu dopu è 81,4% pocu dopu. Solu un annu dopu, quant'è 92,7% di l'azzioni passanu in manu di a cumpagnia francese, è in u 2003, infine, 99,3%. A modesta participazione di 0,07% di Dacia pare chì permette à a cumpagnia di mantene u so badge è a marca. In un modu o un altru, in u stessu annu, u successore di u mudellu SuperNova chjamatu Solenca intrutu in u mercatu - assai megliu equipatu è cun cura. Per una certa ragione, a marca Renault pò esse vistu à u primu sguardu.

L'acquisizione di Dacia da Renault hà risultatu in una iniezione massiva di cassa di quasi 500 milioni d'euros. A maiò parte di sta quantità hè stata aduprata per mudernizà e fabbriche rumene chì ùn sò micca state mudernizate dapoi anni. Torna in u 2004, l'Europa hà sappiutu s'ellu un tali investimentu era prufittu - u mudellu Logan intrutu in u mercatu, chì prestu diventò una vittura quasi rivoluzionaria. Eccellente equipamentu à un prezzu assai bassu - sta cumminazzioni era abbastanza per cunquistà i mercati di i paesi in via di sviluppu, micca solu l'Europa. L'interessu enormu di i cumpratori hà purtatu à u fattu chì a vittura hè ghjunta à l'Europa Occidentale, induve regnanu i vitture tedeschi è francesi. L'anni dopu anu purtatu novi mudelli: Duster, Sandero, Logan in parechje versioni, è pocu tempu Lodgy, chì hà debutatu à u Salone di l'Auto di Ginevra à principiu di marzu di questu annu.

A marca Dacia hè attualmente guidata da Jerome Olive, chì hà succedutu à François Fourmont cum'è presidente u 26 di nuvembre di u 2009. U CEO precedente abbandunò a cumpagnia da Mioveni è si ritirò. Jerome Olive hà pigliatu u primu postu cum'è amministratore è pocu dopu diventò CEO di Dacia. Fighjendu a so biografia, unu pò ghjunghje à a cunclusione chì hè a persona ghjustu in u locu ghjustu. Jerome Olive hè natu l'8 dicembre di u 1957. En 1980, il a reçu un diplôme d'ingénieur de l'Institut catholique des arts et métiers ICAM. Jerome hè statu assuciatu cù a marca francese quasi da u principiu di a so carriera. Digià in u 1982, hà cuminciatu à travaglià à a pianta Renault in Sandouville. In u 1985, hà pigliatu u funziunamentu d'investimentu è u funziunamentu, è subitu dopu addivintau direttore di pruduzzione. I successi più recenti di Jerome Olivia includenu a so nomina cum'è Direttore di l'Operazioni in Douai in 1999. Questu hè unu di i più grandi è muderni stabilimenti Renault in u mondu. Solu 5 anni dopu à stu successu, Olivia divintò u direttore generale di sta fabbrica. Quale era u predecessore di Jerome Olivia ?

Comu dighjà dettu, François Fourmont abbandunò a Dacia è finisce cusì a so grande carriera. Francois hè natu u 24 dicembre di u 1948. Hà una educazione ecunomica superiore è un diploma di educazione superiore specializata. Cum'è u so successore, hà iniziatu a so carriera in Renault. In principiu, in u 1975, hà occupatu un postu in u dipartimentu di risorse umane. Da u 1988 à u 1998, hà occupatu diverse pusizioni in i stabilimenti di Sandouville è di Le Mans, culminendu à a so nomina in lugliu 2003 cum'è CEO di a marca Dacia.

Add a comment