Europa: sperenza astrobiologie
di tecnulugia

Europa: sperenza astrobiologie

A più chjuca di e quattru lune galileiane di Jupiter, chì dapoi anni hà attiratu l'attenzione di i scientisti di parechje specialità, diventerà una vera... stella in a terza dicada di u nostru seculu. MASS MEDIA. I sondi volaranu versu l'Europa, chì studiaranu cù cura sta luna straordinaria è pruvà à studià u so internu. Prima cose prima.

Apertura

Europa, cum'è l'altri trè lune principali di Jupiter, hè stata scuperta l'8 di ghjennaghju di u 1610. Questu hè statu fattu da Galileu da l'Università di Padova cù un rifrattore 20x. In fattu, avia osservatu Europa u ghjornu prima, ma per via di a piccula ingrandimentu di u rifrattore, hà trattatu Io è Europa cum'è un ughjettu, separà solu a notte dopu. Esplorazione spaziale I primi sondi à vulà vicinu à l'Europa eranu Pioneer 10 è 11 - ma i ritratti ch'elli piglianu eranu di qualità relativamente scarsa. L'interessu di i scientisti hè statu suscitatu solu da u passaghju di e sonde Voyager à traversu u sistema di Jupiter in u 1979. I ritratti d'Europa dopu mandati à a Terra mostranu a so superficia ghiacciata. Ancu tandu, certi scientisti cuminciaru à cunsiderà a pussibilità di l'esistenza di un oceanu sottu a superficia di a Luna.

In u 1995, a sonda Galileo hè entrata in orbita intornu à Jupiter, lanciatu una missione scientifica chì hà esploratu ripetutamente e lune di Jupiter in l'ultimi ottu anni è hà fattu l'osservazioni più precise à data. Fotografie novi, assai più dettagliate di Europa mostranu crepe in a crosta di ghiaccio chì parevanu inundate da quì sottu. Per d 'altra banda, in altre regioni pareva chì a crosta di a terra s'era crepata, liberatu un pocu d'acqua sottu à a superficia, è ghiacciata di novu. Sfurtunatamente, a nave spaziale Galileo hà avutu prublemi cù a so antenna è a trasmissione di dati à a Terra. In u risultatu, assai di elli ùn anu mai ghjuntu à noi, è certi spazii di a Luna ùn sò micca stati fotografiati. 

Foto di Europa da a nave spaziale Galileo

L'ultima sonda per avvicinà Europa hè New Horizons. Pigliò l'imaghjini in u 2007 in a so strada per Plutone u 14 di lugliu di u 2015. Quasi dui anni fà, i scientisti chì travaglianu cù dati da u Telescopiu Spaziale Hubble anu nutatu una grande nuvola di vapore d'acqua sopra l'Europa miridiunali. Questu suggerisce chì L'acqua liquida pò penetrà à traversu a crosta terrestre è esce da a superficia di a Luna quandu un geyser erupte. O ci sò corpi d'acqua sottu à a superficia, o ci sò cracks assai profondi in u ghjacciu.

L’oceanu

Europa attrae l'attenzione di i scientisti perchè hè largamente crede chì si trova sottu à a superficia di sta luna. capa di acqua liquida. Malgradu a so distanza da u Sole, pò esse liquidu per via di u riscaldamentu per via di deformazioni di marea causate da a vicinanza di Jupiter.

I primi pruposti per l'esistenza di un oceanu in Europa apparsu in i travaglii puramente teorichi, chì anu cunsideratu l'orbita pocu eccentrica di a Luna è a risonanza orbitale cù altre lune galileiane. Più evidenza ghjunghjenu à a Terra in l'imaghjini da Voyager è Galileu chì mostranu regioni caòtiche nantu à a superficia di Europa. Certi scentifichi crèdenu chì un oceanu sottu à a superficia vene à a superficia in questa zona. In ogni casu, questu hè sempre una tiuria cuntruversa, cum'è a maiò parte di i geologhi favurizanu a teoria di "ghiacciu grossu", chì dice chì l'oceanu sotterraneo raramente o mai interagisce direttamente cù a superficia. I scientisti stimanu chì a crosta di ghjacciu di l'esterno hè 10-30 km di grossu, cumpresu u cusì chjamatu ghjacciu caldu, è a prufundità di l'oceanu pò ghjunghje sin'à 100 km. Sì sti figuri sò veri, puderia esse a fine di l'Europa duie volte d'acqua chè in a Terra !

Sezione trasversale di l'internu di l'Europa chì mostra a crosta di ghiaccio, l'oceanu sotterraneo è u core rocciosu.

Dapoi chì e missioni Voyager passanu vicinu à l'Europa 36 anni fà, i scientisti anu pruvatu à capisce a cumpusizioni di u materiale rossu-marrone chì riempia crepe è altri spazii geologicamente ghjovani nantu à a superficia lunare. Studi spettrografici mostranu chì questi spazii ponu esse ricchi di sali (per esempiu, sulfate di magnesiu), chì ponu accumulà quì per via di l'evaporazione di l'acqua chì scorri à a superficia. In ogni casu, sti tipi di sali sò o incolori o bianchi, perchè qualchì altru materiale deve esse rispunsevuli di u culore rossu. In u maghju di questu annu, un gruppu di scientisti di u Laboratoriu di Propulsione di Jet anu infurmatu esperimenti in quale anu pussutu ricreà u culore rossu-marrone di e strisce. Puderanu formate quandu i sali di l'oceanu ghjunghjenu à a superficia è sò poi sbiancati da a radiazione intensa di Jupiter.

Geysers

In Auropa, ci ponu esse geysers periodic cù culonni d'acqua finu à 200 km sopra a superficia! Appariscenu quandu a Luna hè più alluntanata da Jupiter in a so orbita è sparisce quandu si avvicina. Stu mudellu hè coherente cù e previsioni di i mudelli di forza di marea. Hè da nutà chì l'influenza di marea di Jupiter in Europa hè 1 mila volte più grande chì da a Terra à a Luna. L'intensità di l'eruzzioni d'acqua in Auropa hè stimata à 7000 kg/s.

A vita in Europa

Europa pare esse unu di i migliori posti in u sistema solare per i ricercatori di a vita extraterrestre. Pò esse in l'oceanu sottu à a superficia ghiacciata, un ambiente simile à a prufundità di l'oceani di a Terra, in particulare vicinu à i venti idrotermali. In u maghju di u 2015, i scientisti anu annunziatu chì i sali di l'oceanu prufondu puderanu chjappà alcune strutture geologiche in Europa. Questu pò indicà l'interazzione trà l'oceanu è u fondu di l'oceanu, è una tale interazzione attiva pò esse cruciale per l'emergenza di a vita.

L'energia termale di e maree stimula i prucessi geologichi attivi in ​​l'intestini di l'Europa. Cum'è a Terra, u satellitu di Jupiter pò avè una fonte interna di energia da a decadenza radiuattiva, ma a quantità di sta energia serà parechje volte menu di l'energia di a forza di marea. A forza di marea sola ùn hè micca abbastanza per sustene a vita in un oceanu cusì grande, ma i scientisti credi chì puderia esse, per esempiu, à a fruntiera trà l'oceanu è a crosta di ghiaccio.

Studi recenti mostranu ancu l'esistenza di laghi cumplettamente incrustati in a crosta ghiacciata d'Europa. Differiscenu da l'oceanu liquidu assai più bassu. Sì sti rapporti sò cunfirmati, questu seria un altru locu potenziale per circà a vita.

U futuru di l'intelligenza

Hè grazia à a prisenza di l'acqua, chì offre una chance di truvà a vita oltre a Terra, chì e missioni per spiegà stu globu misteriosu sò longu pruposti. Attualmente, l'Agenzia Spaziale Europea (ESA) prepara a missione JuICE (Jupiter Icy Moon Explorer), chì esplorerà Europa, Ganimede è Callisto, è a NASA americana prepara una missione Europa flyby, cuncentrata solu à l'esplorazione di Europa attraversu una serie di voli intornu à ellu.

Prughjettu ESA

A selezzione di a missione JuICE cum'è parte di u prugramma scientificu Cosmic Vision hè stata annunziata u 2 di maghju di u 2012. A sonda hè prevista per esse lanciata in u spaziu in u 2022 nantu à un veiculu di lanciu Ariane 5. Arrivà in u sistema Jupiter in 2030. Dopu à a fine di e maneuvers di Jupiter è Jupiter in u 2033, altri satelliti entreranu in orbita intornu à Ganimede è seranu studiati più in fondu durante sta missione.

Visione artistica di a missione Jupiter Icy Moon Explorer (ESA).

In u casu di l'Europa, a sonda JuICE si cuncintrarà nantu à studià i sustanzi chimichi critichi à l'urìgine di a vita (cumpresi i composti organici), è ancu di pruvà à svelà u misteru di a furmazione di e formazioni caratteristiche nantu à a superficia di a Luna è a Luna. . a cumpusizioni chimica di a sustanza rossa chì riempie i cracks nantu à a superficia. Inoltre, eseguirà misure radar di u grossu di a capa di ghiaccio superiore.

un prughjettu di a NASA

In u casu di a missione sviluppata da a NASA, avemu trattatu un compitu sanu sanu focu annantu à u studiu di l'Europa. E missioni successive à sta luna sò state pianificate da i tempi di a nave spaziale Galileo. I pruposti iniziali - cum'è Europa Orbiter o Jupiter Icy Moons Orbiter - includenu u lanciu di una sonda in orbita intornu à Europa, ma per via di a forte radiazione di a magnetosfera di Jupiter, sta idea hè stata abbandunata. A missione attualmente pianificata implica lancià una sonda in orbita attornu à Jupiter è fà una seria di 45 flyby vicini di Europa à altitudini chì varienu da 25 à 2700 km sopra a superficia. Grazie à questu, a sonda serà esposta à a radiazione dannosa per assai menu tempu. Duranti ogni viaghju, esplorerà diverse zone di a superficia, analizendu in dettaglio a topografia è u grossu di a crosta di ghiaccio. Curiosamente, a sonda pò passà per un geyser di vapor d'acqua à bassa altitudine. Questu permetterà una mostra di l'oceanu sotterraneo per esse esaminata senza a necessità di sbarcà nantu à a superficia è di perforazione in a calotta di ghiaccio.

L'ugettivi di a missione includenu: cunfirmà l'esistenza è a carattarizazione di l'acque presenti sottu a crosta di ghiaccio è i prucessi chì si verificanu à l'interfaccia crosta-oceanu, studià e formazioni di a superficia cù un enfasi nantu à i lochi induve l'attività geologica recente o in corso hè visibile, è analizà a cumpusizioni chimica à u situ. superficia.

U lanciamentu di a sonda hè prevista per 2022-2025, secondu u prugressu di u travagliu nantu à u sistema SLS. U pianu basu hè di lancià nantu à un cohete Atlas V 551. A nave spaziale poi aduprà a gravità di Venus è a Terra per ghjunghje à Jupiter sei anni dopu à u lanciu. Se a NASA compie u SLS (Space Launch System), stu cohettu puderia esse usatu per lancià una nave spaziale in u spaziu è mandà direttamente à Jupiter. Grazie à questu, u tempu di volu puderia esse dimezzatu.

Add a comment