Allevià u dulore in mountain bike attraversu a neurologia
Custruzzione è mantenimentu di e biciclette

Allevià u dulore in mountain bike attraversu a neurologia

Cumu superà u dolore mentre andate in mountain bike? Quale hè mai avutu u dulore nantu à una mountain bike ?

(Forse una persona chì ùn hà mai avutu u dulore, ma in questu casu, questa hè una cundizione chjamata analgesia congenitale, in quale una persona pò ferite senza ancu avè capitu!)

Duvemu à sente stu dulore o superà ? Cosa significa?

A pratica di mountain bike è sport in generale induce una quantità di riazzioni hormonal.

Per esempiu, truvamu endorfine (hormone di l'esercitu) chì ghjucanu un rolu impurtante. Sò pruduciuti da u cervellu. Sò stati scuperti recentemente in i zoni di u cervellu chì processanu ciò chì hè chjamatu nociception (a percepzione di stimuli chì causanu u dulore).

Pudemu qualificà l'endorfina cum'è un anticorpu naturali liberatu durante l'esercitu.

A più intensa l'attività, più hè liberata è provoca una sensazione di satisfaczione, à volte à u puntu chì l'atleta diventa "addictu".

Trovemu ancu a serotonina, a dopamina è l'adrenalina: neurotrasmettitori chì calmanu u dolore è furnisce un sensu di benessiri. A sensazione di u dulore in un atleta è un non-atleta si senti in modu diversu.

Hè mudificatu da a capacità di trascendendu sè stessu. Sicondu Lance Armstrong, "U dulore hè tempurale, u rifiutu hè permanente".

Parechje storie contanu di sfruttamenti è elogianu certi atleti chì sapianu superà u so dulore. Hanu ragione ?

A furmazione insegna à l'atleti per espansione e so capacità, perchè in a pratica sportiva ci hè quasi sempre u dulore. Pò esse ancu un signu di u dulore di u corpu simplice o una predizione di una ferita più seria. U dulore hè un signalu d'avvertimentu chì deve esse ascoltatu è capitu.

Dolore è neurobiologia

Allevià u dulore in mountain bike attraversu a neurologia

L'effettu analgésicu di u dulore, vale à dì a capacità di u dulore per allevà u dolore, hè statu identificatu in a ricerca neurobiologica.

Stu effettu pò durà più di l'attività fisica.

Questu hè statu dimustratu recentemente in un studiu australianu (Jones et al., 2014) in quale i participanti sò stati dumandati à fà trè sessioni di ciclismo indoor à settimana.

I circadori misuranu a sensibilità di u dulore in 24 adulti.

A mità di questi adulti eranu cunsiderati attivi, vale à dì, accunsenu à participà à un prugramma di furmazione fisica. L'altra mità era cunsiderata inattiva. U studiu durò 6 settimane.

I circadori anu nutatu duie misure:

  • u limitu di u dulore, chì hè determinatu da quellu da quale una persona sente u dolore
  • soglia di tolleranza à u dolore à u quale u dolore diventa insupportable.

Sti dui limiti pò varià assai da una persona à l'altru.

I Pacienti anu datu u dulore di pressione, indipendentemente da s'ellu eranu inscritti in un prugramma di furmazione fisica (gruppu attivu) o micca (gruppu inattivu).

Stu dulore hè stata amministrata prima di furmazione è 6 simane dopu a furmazione.

I risultati dimustranu chì i limiti di u dulore di 12 vuluntarii attivi anu cambiatu, mentre chì i limiti di 12 vuluntarii inattivi ùn anu cambiatu.

In altri palori, i sughjetti furmati apparentemente anu sempre sentitu u dulore causatu da a pressione, ma sò diventati più tolleranti è più tolleranti.

Ognunu hà u so propiu limitu di tolleranza, a percepzione di u dulore hè sempre assai subjectiva, è ognunu deve cunnosce sè stessu in cunfurmità cù a so sperienza, u livellu di furmazione è a so sperienza.

Cumu hè regulatu u dolore?

Diversi studii anu identificatu una "matrice" di u dulore chì hè attivatu in risposta à stimuli fisicamenti dannosi. U gruppu di ricerca INSERM (Garcia-Larrea & Peyron, 2013) hà categurizatu e risposte in trè cumpunenti priurità :

  • matrice nocicettiva
  • Matrice di 2u ordine
  • Matrice di 3u ordine

A definizione di sta matrice ci aiuta à capisce cumu regulà u dolore.

Allevià u dulore in mountain bike attraversu a neurologia

Rappresentazione schematica di a matrice di u dolore è i trè livelli di integrazione (da Bernard Laurent, 3 anni, basatu annantu à u mudellu sviluppatu da García-Larrea è Peyron, 2013).

Abbreviazioni:

  • CFP (cortica prefrontale),
  • KOF (cortica orbito-frontale),
  • CCA (cortical cingulaire antérieur),
  • cortex somato-sensoriel primaire (SI),
  • corteccia somatosensoriale secondaria (SII),
  • insula antérieure (insula ant),
  • insula postérieure

U dulore sperimentale attiva l'area di rapprisintazioni somatica (Fig. 1), in particulare l'area somatosensoriale primaria (SI) situata in u nostru lòbulu parietale è induve u corpu hè rapprisintatu nantu à una mappa di u cervellu.

A regione parietale somatosensoriale secundaria (SII) è soprattuttu l'insula posteriori guvernanu i dati fisichi di u stimulus: questa analisi di discriminazione sensoriale permette à u dulore esse situatu è qualificatu per preparà una risposta adatta.

Stu livellu "primariu" è "somaticu" di a matrice hè cumplementatu da u livellu di u mutore, induve a corteccia di u mutore ci permette di risponde, per esempiu, tirà a nostra manu quandu ci bruciamu. U sicondu livellu di a matrice hè più integrativa di u livellu primariu, è hè assuciatu cù un soffrenu severu: e reazzioni di a parti insulare anteriore è a corteccia cingulata anteriore (Fig. 1) sò proporzionali à l'incommodità sentita durante u dulore.

Sti stessi spazii sò attivati ​​quandu ci imaginemu d'esse in u dulore o quandu vedemu una persona malata. Questa risposta cingulata hè determinata da paràmetri altru ch'è e caratteristiche fisiche di u dulore: l'attenzione è l'anticipazione.

Infine, pudemu identificà un terzu livellu di a matrice fronto-limbica implicata in a regulazione cognitiva è emotiva di u dulore.

In corta, avemu un livellu "somaticu", un livellu "emutivu", è u livellu finali di regulazione.

Questi trè livelli sò interconnessi, è ci hè un circuitu di cuntrollu, regulatori chì ponu suppressione a sensazione fisica di u dulore. Cusì, i percorsi "somatici" ponu esse modulati da u sistema di frenu discendente.

Stu sistema inhibitory esercita principalmente a so azzione per mezu di endorfine. I relais cintrali di stu circuitu discendente includenu, frà altri, a corteccia frontale è a corteccia cingulata anteriore. Attivà stu sistema discendente inhibitoriu pò aiutà à cuntrullà u nostru dulore.

In altri palori, tutti sentimu u dulore, ma pudemu allevà cù una varietà di tecniche di regulazione cognitiva è emotiva.

Cumu trattà cù u dulore?

Allevià u dulore in mountain bike attraversu a neurologia

Chì sò dunque i cunsiglii per "passà a pillola" senza doping, senza medicazione  Grazie à a ricerca attuale è à a nostra cunniscenza di i circuiti cerebrali, pudemu offre alcuni di elli:

Eserciziu

Cum'è avemu vistu prima, un sughjettu chì si eserciteghja hè attivu si senti menu dolore cà una persona inattiva.

L'atleta chì si entrene cunnosce digià i so sforzi. In ogni casu, quandu una persona cunnosce in anticipu l'iniziu di u dulore, a maiò parte di e regioni afferenti di u cervellu (cortica somatosensoriale primaria, corteccia cingulata anteriore, isolottu, thalamus) anu digià una attività aumentata cumparatu cù a fase di riposu (Ploghaus et al., 1999). ).

In altri palori, se una persona imagina chì u so dulore serà severu, si preoccupa più è sentenu più dolore. Ma s'è una persona sà dighjà quantu dulurosu hè, l'anticiperà megliu, l'ansietà diminuirà, cum'è u dulore.

A mountain bike hè un tema ben cunnisciutu, più esercitate, menu sforzu provoca rigidità o fatigue. U più faciule diventa praticà.

Capisce u vostru dulore

L'avemu citatu, l'avemu citatu di novu, perchè stu truccu piglia tuttu u so significatu. In e parolle di Armstrong, "u dolore hè tempurale, a rendizione hè per sempre". U dulore diventa più supportable s'ellu ci permette di ghjunghje un scopu chì currisponde à e nostre ambizioni, per esempiu, s'ellu dà l'impressione chì simu parte di una « élite », eccezziunale. Quì u dulore ùn hè micca periculosu, è u putere di frenà è di riduzzione hè sensu.

Per esempiu, a ricerca hà creatu l'illusione chì i vuluntarii ponu piantà u dulore o in realtà piantà. In particulare, indipendentemente da chì stu cuntrollu hè reale o imaginatu, l'autori anu truvatu una diminuzione di l'attività cerebrale in i zoni chì cuntrolanu a sensazione di u dolore fisicu è l'attività aumentata in a corteccia prefrontale ventro-laterale, una zona di u lòbulu frontale chì pare cuntrullà una sensazione di dolore. sistema di frenu. (Wiech et al., 2006, 2008).

In cuntrastu, altri studii (Borg et al., 2014) anu dimustratu chì, se percevemu u dulore cum'è troppu periculosu, u percivemu assai più intensu.

Devia a so attenzione

Ancu s'è u dulore hè interpretatu cum'è un signalu d'avvertimentu è cusì attrae automaticamente a nostra attenzione, hè abbastanza pussibule di distractà da sta sensazione.

Diversi esperimenti scientifichi anu dimustratu chì i sforzi cognitivi, cum'è a computazione mentale o cuncentrazione nantu à una sensazione altru ch'è u dolore, ponu riduce l'attività in e regioni afferenti di u dolore è aumentanu l'intensità di l'interazzione cù e regioni di u dolore. Un sistema di cuntrollu di u dolore discendente, chì porta dinò à una diminuzione di l'intensità di u dolore (Bantick et al., 2002).

In una bicicletta, questu pò esse usatu durante una scalata intensa o un sforzu sustinutu, o durante una caduta cù una ferita, mentre aspittendu l'aiutu, o più spessu quandu site à pusà in a sella per un bellu pezzu à u principiu di a stagione. diventa pisanti (per via di scurdà di utilizà un balsamo di barriera ?).

Ascultà Musica

Ascoltà a musica pò aiutà à caccià a vostra mente da u dulore mentre fate l'esercitu. Avemu digià spiegatu ciò chì hè sta tecnica di distrazione. Ma ancu, à sente a musica pò creà un umore pusitivu. Tuttavia, l'umore afecta a nostra percepzione di u dolore. A regulazione emotiva pare chì affetta a corteccia prefrontale ventro-laterale, cum'è avemu citatu pocu.

Inoltre, un studiu (Roy et al., 2008) hà dimustratu chì a resistenza à u dulore di u calore aumenta quandu si sente a musica piacevule cumparatu cù a musica cù una connotazione negativa o silenziu. I circadori spieganu chì a musica averà un effettu analgésicu liberendu opioidi cum'è a morfina. Inoltre, l'emozioni generati da l'ascolta di a musica attivanu i zoni di u cervellu implicati in a regulazione di u dulore, cum'è l'amigdala, a corteccia prefrontale, a corteccia cingulata è tuttu u sistema limbicu, cumpresa a nostra regulazione emotiva (Peretz, 2010).

Per a mountain bike durante allenamenti intensi, pigliate e vostre cuffie è ghjucà a vostra musica preferita!

Meditate

L'effetti benifichi di a meditazione nantu à u cervellu sò sempre più ricunnisciuti. A meditazione pò esse u sughjettu di u travagliu di preparazione mentale chì vi aiuta à trattà megliu cù u dulore cuncentrandu nantu à l'elementi pusitivi. Tuttavia, fighjendu nantu à l'elementi pusitivi, in fattu, induce un umore pusitivu.

A meditazione pò ancu aiutà l'atleta à ricuperà per via di rilassazione è rilassazione. Trà l'arnesi più spessu pruposti in a preparazione psicologica, truvamu ancu a prugrammazione neurolinguistica (NLP), a sofrologia, l'ipnosi, a visualizazione mentale, etc.

Reduce u dolore in mountain bike

Ci hè parechje altre cunsiglii chì sò diventate più populari avà. Questa regulazione emotiva è cognitiva di u dulore hè enfatizzata à a luce di a cunniscenza neurobiologica attuale. Tuttavia, u so effettu pò esse differente da una persona à l'altru. Prima di tuttu, hè impurtante cunnosce sè stessu per applicà a tecnica "corretta". Hè impurtante ancu di valutà bè per chì sapete cumu piantà in u tempu durante u sport, perchè ùn ne scurdemu micca chì u dulore pò esse un signalu d'alerta chì hè necessariu per a nostra sopravvivenza.

Avete bisognu di cunnosce bè è migliurà in a vostra pratica per applicà a tecnica curretta di u dolore.

U ciclistu hè una attività fisica cumpleta, aumenta a resistenza, è hè bonu per a salute. U ciclistu reduce u risicu di malatie, in particulare u risicu di l'attaccu di cori.

Tuttavia, a mountain bike hè particularmente dolorosa è impurtante per prevene.

Puderanu esse cumplettamente previsti da un puntu di vista biomeccanicu aghjustendu a bicicletta quant'è pussibule in cunfurmità cù e caratteristiche morfologiche di u mountain biker. Tuttavia, questu ùn serà micca abbastanza. U dulore vene à un puntu o un altru. Quelli chì sò abituati à a mountain bike sò familiarizati cù questi dolori specifichi chì si sparghjenu à i glutei, vitelli, malati, spalle, spalle, polsi.

U corpu soffre di u dulore, hè a mente chì deve calmà.

In particulare, cumu applicà i cunsiglii di sopra in mountain bike?

Demu un esempiu più specificu di sente a musica.

Puderete argumentà chì pedale mentre sente a musica ùn hè micca sicuru. No ! Ci sò parlanti chì ponu esse muntati nantu à a bicicletta, à u polsu, cunnessi caschi di mountain bike, o infine in caschi di cunduzzione ossea.

Allevià u dulore in mountain bike attraversu a neurologia

Cusì, l'arechja pò sente i soni da l'ambienti. Ideale per stimulà simultaneamente sè stessu durante camini particularmente stanchi, cum'è Atkinson et al (2004) mostra specificamente chì l'ascolta di a musica à un ritmu più veloce pò esse più efficace.

I circadori anu sottumessu 16 participanti à una prova di stress.

Anu avutu à compie dui 10K time trial cù è senza musica trance. I corridori, ascoltendu a musica à un ritmu veloce, aghjunghjenu a velocità à a so prestazione. Ascoltà a musica hà ancu permessu di scurdà di un attaccu di fatica. A musica distrae da u travagliu!

Tuttavia, certi pirsuni di solitu ùn ascultà a musica, ùn piace à sente, sò preoccupati per a musica mentre andate in mountain bike, o preferiscenu micca disturbà a natura.

Una altra tecnica hè a meditazione: a meditazione di mindfulness, chì esige a mobilizazione di l'attenzione.

Calchì volta a corsa hè longa è tecnica, cusì ci vole à esse attentu. Mikael Woods, un ciclista prufessiunale, spiega in una entrevista: "Quandu facciu allenamenti ligeri, ascoltu musica, parlemu cù l'amichi. Ma in attività più specifiche, mi fucalizza cumplettamente nantu à ciò chì facciu. Per esempiu, oghje aghju fattu un entrenamentu di prova di tempu, è u scopu di quellu entrenamentu era di esse in u mumentu è sente u sforzu di capiscenu cumplettamente ciò chì passava ".

Spiega ch'ellu visualizeghja u so percorsu durante a corsa, ma solu km per km, è ùn rapprisenta micca tuttu in una volta. Sta tecnica li permette di ùn esse abbattutu da a "scala di u compitu". Spiega ancu chì ellu prova sempre à abbraccià u "pensu pusitivu".

A tecnica di meditazione di mindfulness hè adattata per a pratica di u ciclismu è di a mountain bike in particulare, perchè qualchì volta a natura periculosa di i camini porta à una bona cuncentrazione è à u stessu tempu hè piacevule. Infatti, quelli chì viaghjanu regularmente in mountain bike cunnoscenu stu sensu di piacè da a superiorità annantu à elli stessi, da l'intossicazione di a velocità, per esempiu, mentre scendenu nantu à una sola pista.

A pratica di mountain bike hè ricca di sensazioni, è pudemu amparà à percive li mumentu per mumentu.

U biker di muntagna tistimunia, spieghendu chì invece di sente a musica per scurdà di i so sforzi, si cuncentra nantu à i soni di u so circondu. "Chì stanu à sente nantu à una bicicletta di muntagna? I rumori di i pneumatici, u ventu ronziu in l'arechje in a discesa, u ventu chì brusgiava in l'arburi in salita, l'uccelli, u silenziu brutale durante a guida nantu à un terrenu pocu umitu, dopu chips nantu à u quadru dopu, i cramponi laterali si battevanu per ùn piglià ... brake ring before I rest my ass on the back wheel, like a saguin, at a speed of 60 km/h, while the fork turns a little... Un cascu chì strofina un pocu a vegetazione... "

Basatu annantu à st'ultime evidenza, pudemu dì chì a pratica di a mountain bike hè ricca di sensazioni è chì pudete ammansà per riduce u vostru dulore.

Sapete cumu aduprà, senteli, è diventerai ancu più resistente!

referenze

  1. Atkinson J., Wilson D., Eubank. L'influenza di a musica nantu à a distribuzione di u travagliu durante una corsa ciclistica. Int J Sports Med 2004; 25 (8): 611-5.
  2. Bantik S.J., Wise RG, Ploghouse A., Claire S., Smith S.M., Tracy I. Visualizazione di cumu l'attenzione modula u dolore in l'omu utilizendu MRI funziunale. Brain 2002; 125: 310-9.
  3. Borg C, Padovan C, Thomas-Antérion C, Chanial C, Sanchez A, Godot M, Peyron R, De Parisot O, Laurent B. L'umore ligatu à u dulore affetta a percepzione di u dolore in modu diversu in fibromialia è esclerosi multipla. J Pain Res 2014; 7: 81-7.
  4. Laurent B. L'imaghjini funziunali di u dulore: da a reazione somatica à l'emozioni. Bull. Acad. Natle Med. 2013; 197 (4-5): 831-46.
  5. Garcia-Larrea L., Peyron R. Pain matrices and neuropathic pain matrices: a review. Pain 2013; 154: Supplementu 1: S29-43.
  6. Jones, MD, Booth J, Taylor JL, Barry BK .. L'eserciziu aerobicu mellora a toleranza di u dolore in i persone sani. Med Sci Sports Exercice 2014; 46 (8): 1640-7.
  7. Peretz I. Versu a neurobiologia di l'emozioni musicali. In Juslin & Sloboda (ed.), A Handbook of Music and Emotion: Theory, Research, Applications, 2010. Oxford: Oxford University Press.
  8. Ploghaus A, Tracy I, Gati JS, Clare S, Menon RS, Matthews PM, Rawlins JN. Separate u dolore da l'anticipazione in u cervellu umanu. Scienza 1999; 284 : 1979-81.
  9. Roy M., Peretz I., Rainville P. A valenza emotiva prumove u sollievu di u dulore induvatu da a musica. 2008 Dolore ; 134: 140-7.
  10. Sabo A., Small A., Lee M. L'Impattu di a Musica Classica à un Tempo Lento è Veloce nantu à u Ciclu Progressiu à l'Epuizamentu Voluntariu J Sports Med Phys Fitness 1999; 39 (3): 220-5.
  11. Vic K, Kalisch R, Weisskopf N, Pleger B, Stefan KE, Dolan RJ A corteccia prefrontale anterolateral mediate l'effettu analgésicu di u cuntrollu di u dolore previstu è percivutu. J Neurosci 2006; 26: 11501-9.
  12. Wiech K, Ploner M, Tracey I. Aspetti neurocognitivi di a percepzione di u dolore. Trends Cogn Sci 2008; 12: 306-13.

Add a comment