I primi passi da fĆ  in casu d'accidentu
Operazione di motocicletta

I primi passi da fĆ  in casu d'accidentu

Cunsigliu di Pascal Cassant, Cunsigliu Medicu Naziunale di a Croce Rossa Francese

ƙn toglie micca u cascu di u biker feritu

AndĆ  in motocicletta significa campĆ  a vostra passione, ma piglia ancu risichi.

Ancu cĆ¹ l'equipaggiu protettivu cumpletu, un accidente motorizatu di dui roti hĆØ sfurtunatamenti spessu sinonimu di ferita seria. In casu d'un accidentu, i tistimunianzi ghjucanu un rolu chjave in a rappurtazione di l'area di l'accidentu, a prutezzione di e vittime di un incidente eccessivu ĆØ l'alerta di i servizii d'urgenza. Tuttavia, i passi piĆ¹ basi per assicurĆ  a sopravvivenza di e vittime di l'accidenti di u trafficu di strada salvanu sempre parechje persone. Solu u 49 % di i Francesi dicenu chƬ anu ricevutu una furmazione di primi aiuti, ma ci hĆØ spessu un abissu trĆ  a teoria ĆØ a pratica, a paura di fĆ  male o di peghju a situazione. Tuttavia, hĆØ megliu agisce cĆ  lasciĆ  mori.

Pascal Cassan, u Cunsigliu Medicu Naziunale di a Croce Rossa Francesa, ci dĆ  cunsiglii preziosi nantu Ć  i primi aiuti in casu d'accidenti di trafficu.

Prutezzione, alerta, salvezza

Sembra elementariu, ma qualchissia chƬ ghjunghje Ć  u locu di un accidentu ĆØ aiuta i feriti duverĆ  accende i luci di periculu di a so vittura ĆØ parcheghja, se pussibule, dopu Ć  u locu di u crash in un locu sicuru cum'ĆØ una strada di stop d'emergenza. Una volta esce da u veiculu, avete bisognu di portĆ  un gilet regulatore giallu d'alta visibilitĆ  per esse chjaramente visibili Ć  l'altri utilizatori di a strada ĆØ per intervene in modu sicuru.

Inoltre, deve esse cura di calĆ  tutti l'altri occupanti di u veiculu ĆØ di mette in modu sicuru in u corridoiu daretu Ć  e barriere, se prisenti.

Marca una zona di 150 o ancu 200 metri

Per evitari accidenti indebiti, i tistimunianzi prisenti nantu Ć  a scena anu da marcĆ  l'area da i dui lati Ć  una distanza di 150 Ć  200 metri cĆ¹ l'aiutu di altri tistimoni chƬ, disposti in modu sicuru Ć  u latu di a strada, ponu aduprĆ  tutti i mezi pussibuli per vedi: una lampada elettrica, linu biancu, ...

In l'absenza di tistimunianzi, avete da aduprĆ  trianguli davanti Ć  u signale.

Per evitĆ  u risicu di u focu, ci vole Ć  pigliĆ  cura per assicurĆ  chƬ nimu Ć¹n fuma in u locu di l'accidentu.

I primi gesti

Dopu avĆØ pigliatu sti pochi precautions ĆØ marcatu currettamente a scena di l'accidentu, u tistimone deve pruvĆ , s'ellu hĆØ pussibule, di spegne u mutore di u veiculu, crash, ĆØ appiccĆ  u frenu di manu. Questu hĆØ seguitu da una valutazione di a gravitĆ  di a cundizione ĆØ di a situazione per megliu alerte helpdesks.

Qu'il s'agisse d'autrui (15) ou de pompiers (18), l'interlocuteur aura besoin d'apporter le plus d'informations possibles pour qu'ils puissent fournir les ressources techniques et humaines nĆ©cessaires Ć  l'intervention. Quandu si verifica un accidente in una strada o autostrada, hĆØ assai cunsigliatu di chjamĆ  i servizii d'urgenza attraversu terminali di chjama d'urgenza dedicati se unu hĆØ vicinu. IndicĆ  automaticamente a pusizione Ć  i servizii d'urgenza ĆØ permette una risposta piĆ¹ veloce.

Se u veiculu implicatu in l'accidentu hĆØ in u focu, hĆØ cunsigliatu di utilizĆ  un extinguisher solu s'ellu hĆØ un focu. Se questu Ć¹n hĆØ micca u casu, l'evacuazione deve esse evacuata u piĆ¹ prestu pussibule. Inoltre, s'ellu Ć¹n ci hĆØ micca un periculu immediatu per e vittime, u tistimone Ć¹n deve micca pruvĆ  Ć  ritruvĆ  da i so veiculi.

Move ĆØ pulisce a vittima

U muvimentu di una persona ferita pĆ² dannĆ  a spina ĆØ pruvucĆ  a paralisi permanente o, in certi casi, a morte. Tuttavia, ci sĆ² situazioni induve a trasferimentu di a vittima hĆØ vitale. U risicu chƬ ci vole Ć  liberĆ  hĆØ tandu piĆ¹ bassu di Ć¹n fĆ  micca.

Per quessa, sta decisione deve esse fatta se a vittima, i salvatori, o i dui sĆ² esposti Ć  un periculu chƬ Ć¹n pĆ² micca esse cuntenutu, cum'ĆØ l'iniziu di u focu in u veiculu di a vittima o diventanu inconsciente o Ć  mezu Ć  a strada.

In u casu di un motociclista feritu, Ć¹n sguassate micca u cascu, ma pruvate d'apre a visiera se pussibule.

ChƬ fĆ  cĆ¹ un accidentu inconsciente chƬ hĆ  culpitu u so volante ?

Se a vittima diventa inconsciente ĆØ cascĆ  nantu Ć  a rota, un tistimone presente in scena duverĆ  agisce per sbulicĆ  e vie aeree di a vittima ĆØ evitĆ  l'affucazione. Per fĆ  questu, serĆ  necessariu d'inclinĆ  delicatamente a testa di a vittima in daretu, purtendula Ć  pocu Ć  u spinu di u sediu, senza fĆ  un muvimentu laterale.

Quandu turnate a testa, serĆ  necessariu di mantene a testa ĆØ u collu longu Ć  l'assi di u corpu, mette una manu sottu Ć  u mentonu, ĆØ l'altru nantu Ć  l'ossu occipital.

E se a persona ferita hĆØ inconsciente?

A prima cosa da fĆ  quandu ghjunghje Ć  una persona inconsciente ĆØ verificate s'ellu hĆØ sempre respira o micca. Se Ć¹n hĆØ micca u casu, u massaggio cardiacu deve esse realizatu u piĆ¹ prestu pussibule. SƬ, Ć  u cuntrariu, a vittima hĆØ sempre respira, Ć¹n deve esse lasciatu nantu Ć  u so spinu, perchĆØ pĆ² choke in a so lingua o vomitu.

Dopu a cunsultazione cĆ¹ u Centru 15 o 18, se pussibule, u tistimone pĆ² mette a vittima nantu Ć  u so latu, in una pusizioni laterale sicura.

Per fĆ  questu, avete da turnĆ  cĆ¹ cura i feriti Ć  u latu, a so gamba hĆØ allargata in terra, l'altru hĆØ plegatu in avanti. A manu nantu Ć  a terra deve furmĆ  un angulu ghjustu, ĆØ a palma deve vultĆ . L'altra manu deve esse plegata cĆ¹ u spinu di a manu versu l'arechja cĆ¹ a bocca aperta.

E se a vittima Ć¹n respira piĆ¹ ?

Se a vittima hĆØ inconsciente, Ć¹n parla micca, Ć¹n risponde micca Ć  prucedure simplici, ĆØ Ć¹n mostra micca movimenti in u pettu o in u stomacu, un massaggio cardiacu deve esse realizatu immediatamente in attesa di l'arrivu di l'aiutu. Per fĆ  questu, mette e mani, una sopra Ć  l'altru, Ć  mezu Ć  u to pettu, i vostri ditti alzati senza pressu nantu Ć  e coste. CĆ¹ i vostri braccia allargate, pressu fermamente cĆ¹ u talone di a manu, mette u vostru pesu di corpu in questu, ĆØ cusƬ eseguisce 120 compressioni per minutu (2 per seconda).

E se a vittima sanguina abbondantemente?

In casu di sanguinamentu, u tistimone Ć¹n deve esitatu Ć  appughjĆ  duramente nantu Ć  a zona sanguinante cĆ¹ i dita o a palma di a manu, inserisce, se pussibule, u grossu di tissutu pulitu chƬ copre completamente a ferita.

ƙn gestite micca?

In ogni casu, u tistimone Ć¹n deve micca affruntĆ  o espose Ć  un periculu inutile. L'ultime hĆ  ancu bisognu di s'assumiglia Ć  parcheghju abbastanza luntanu da l'accidentu ĆØ evite bĆØ ogni risicu di accidenti indebitu. A vittima hĆ  ancu bisognu di chjamĆ  i servizii d'urgenza prima di pigliĆ  misure di primi aiuti.

Tuttavia, sti pochi cunsiglii Ć¹n sĆ² micca un sustitutu per a preparazione vera.

Add a comment