Cumu verificà i freni in una vittura
Cunsiglii per l'automobilisti

Cumu verificà i freni in una vittura

        Ciò chì i freni difetti ponu purtà hè chjaru ancu à l'automobilista più inespertu. Hè megliu identificà è eliminà i prublemi in anticipu, invece di aspittà finu à chì causanu cunsiquenzi gravi. Ùn mancate u mumentu permetterà a prevenzione regulare di u sistema di frenu. Certi segni direttamente durante u funziunamentu aiutanu ancu à capisce chì qualcosa hè sbagliatu cù i freni.

        Chì duverebbe avvisà

        1. A corsa libera aumentata di u pedale di frenu.

          Normalmente, cù u mutore disattivatu, deve esse 3-5 mm.
        2. U pedale casca o surghje.

          Pò esse aria in u sistema idraulicu chì deve esse eliminata. Avete ancu bisognu di verificà l'integrità di i tubi è u livellu di u fluidu di frenu.
        3. U pedale hè troppu duru.

          Probabilmente a causa hè un booster di vacuum difettu o un tubu dannatu chì u cunnetta à u manifold d'admission di u mutore. Hè ancu pussibule chì a valvula in u booster hè stuck.
        4. A vittura tira à u latu quandu frena.

          Puderia esse danni, usura irregolare, o pastiglie di frenu olii. Altre cause pussibuli sò a fuga di fluidu di frenu in u cilindru di travagliu, a contaminazione o l'usura di u caliper.
        5. Pichjendu i freni.

          U colpu pò causà prublemi in a sospensjoni, a guida o altri cumpunenti. Se parlemu di u sistema di frenu, spessu accade per via di a deformazione di u discu di frenu o a curruzzione di a so superficia di travagliu. U colpu pò ancu accade per u ghjocu di caliper causatu da l'usura di i sedili di guida. Inoltre, u pistone in u cilindru pò cunea.
        6. Screeching o screeching durante u frenu.

          In regula, questu indica l'usura o a contaminazione severa di i pasticci di frenu. Dannu à a superficia di u discu di frenu hè ancu pussibule.

        Diagnostici per sè stessu

        I prublemi cù u sistema di frenu ùn sò micca sempre manifestati chjaramente. Per impediscenu chì i freni fallenu in u mumentu più inopportunu, hè impurtante inspeccionà regularmente u sistema è risolve i prublemi identificati.

        Liquidu di freni.

        Assicuratevi chì u livellu di u fluidu di frenu in u reservoir hè trà i marcati Min è Max. U liquidu ùn deve micca avè un odore ardente.

        sistema ABS.

        Se a macchina hè dotata di un sistema di frenu antibloccatu, verificate u so funziunamentu. Quandu si mette u mutore, l'indicatore ABS deve accende è poi si spegne rapidamente. Questu significa chì u sistema ABS hè statu pruvatu è funziona. Se l'indicatore resta allughjatu o, à u cuntrariu, ùn si accende micca, u sistema di frenu anti-bloccatu pò esse difettu.

        Verificate a strettezza di u sistema.

        Fate parechje presse consecutive nantu à u pedale di frenu. Ella ùn deve micca falla. Se tuttu hè in ordine cù a strettezza, allora cù ogni pressa u pedale diventerà più strettu.

        Amplificatore di vacuum.

        Avviate u mutore è lasciate correre cinque minuti in idle. Allora spegne u mutore è appughjà u pedale di frenu cumplettamente. Rilascia è stringhje di novu. Se u vacuum booster hè in ordine, ùn ci sarà micca differenza trà pressings. Se u viaghju di pedale diminuite, questu significarà chì quandu u pressu novu, u vacuum ùn hè micca furmatu. In casu di dubbitu, un altru teste pò esse realizatu.

        Cù u mutore spento, appughjà successivamente u pedale 5-7 volte, poi pressu à u limitu è ​​avvià u mutore. Durante u funziunamentu normale di l'amplificatore, un vacuum sarà in questu, è in u risultatu, u pedale s'affacciarà un pocu più. Se u pedale ferma in u locu, u più prubabilmente u vacuum booster ùn hè micca in ordine.

        Un amplificatore difettu deve esse rimpiazzatu. Tuttavia, i danni più spessu si sò in u tubu chì cunnetta l'amplificatore è u manifold d'admission. Un malfunzionamentu pò esse accumpagnatu da un sibilu caratteristicu.

        Tubi è cilindri di travagliu.

        Per a so inspezione, hè megliu aduprà un ascensore o un pirtustu di vista. I tubi devenu esse secchi è senza danni. Verificate a ruggine nantu à i tubi metallichi è u corpu di cilindru. Se ci sò signali di fuga di fluidu da i raccordi, hè necessariu strincà i clamps è i noci.

        Pastiglie è dischi.

        A necessità di rimpiazzà i pads di frenu serà indicatu da u rattle specificu di una placa metallica speciale, chì si trova sottu à u forru di friczione. Quandu u stratu di attritu hè purtatu in modu chì a piastra hè esposta, u metale sferiscerà contru u discu durante u frenu, facendu un sonu caratteristicu. Tuttavia, deve esse cunsideratu chì micca tutti i pads sò furnuti cù una tale piastra.

        L'aumentu di u viaghju di u pedale di frenu è una distanza di frenu più longa pò indicà l'usura di u pad. I battiti è a vibrazione durante u frenu indicanu una pussibuli distorsioni di u discu.

        Calchì volta durante u frenu pesante, i cuscinetti ponu aderisce à u discu per via di un surriscaldamentu severu. Quandu appughjà u pedale di frenu, è allora ùn vole micca vultà, allora questu hè solu un casu. Se u pad hè appiccicatu, avete da piantà, aspittà finu à chì a rota surriscaldata si rinfriscà è sguassate, è poi pruvate à alluntanà u pad da u discu cù un tornavite.

        In l'invernu, i pads ponu congelate à u discu. Di solitu accade per via di un spaziu troppu chjucu trà elli. A cundensazione o l'acqua da una pozza entra in u spaziu. Quandu a rota si rinfriscà, u ghjacciu si forma.

        Se a congelazione ùn hè micca forte, allora hè pussibule chì puderete chjappà i pads da u discu, cuminciannu lisamente. Ùn esce micca, altrimente pudete dannà i freni. Per risolve u prublema, pudete calà i discu cù acqua calda (ma micca acqua fogera!) O un secadoru di capelli. Cum'è l'ultimu risorsu, pudete pruvà à soffià cù l'aria calda da u tubu di scarico cù una manguera di gomma.

        Se a congelazione hè spessu, vale a pena aghjustà a distanza trà u pad è u discu.

        Se ùn ci hè micca motivi per una ispezione urgente, allora hè cunvenutu cumminà a verificazione di a cundizione di i dischi di frenu è i pads cù a sostituzione di e roti.

        Se u discu hè surriscaldatu, a so superficia averà una tinta blu. U surriscaldamentu spessu causa u discu di deformazione, cusì assicuratevi di verificà a so forma.

        A superficia di u discu deve esse libera di ruggine, tagli è spazii di usu irregolari. In presenza di danni severi, crepe o deformazione significativa, u discu deve esse rimpiazzatu. Cù un usu moderatu, pudete pruvà à curregà a situazione vultendu.

        Assicuratevi chì u discu di frenu hè abbastanza grossu. Pò esse misurata cù un caliper è verificate e letture cù i marcati nantu à u discu. Spessu, u discu hà segni chì indicanu chì pò esse sguassatu. Un discu purtatu à queste marche deve esse rimpiazzatu. Grooving in questa situazione ùn pò esse una suluzione à u prublema.

        Frenu a manu.

        Un frenu di manu serviceable deve mantene a vittura nantu à una pendenza di 23% (questu currisponde à una pendenza di 13 gradi). Quandu si mette a vittura nantu à u frenu di manu, duvete sente 3-4 clicchi. Se u frenu di manu ùn mantene micca, in a maiò parte di i casi, hè abbastanza per strincà cù a noce di regulazione. Se u cable hè rottu o allungatu, deve esse rimpiazzatu. Hè pussibule chì i pasticci di frenu posteriore anu da esse rimpiazzati.

        L'usu di u stand di diagnostica.

        Un cuntrollu più precisu di u sistema di frenu pò esse realizatu cù un stand di diagnosticu. Questa funzione hè dispunibule in parechje vitture muderni. U dispusitivu di diagnostica cunnetta à l'urdinatore di bordu è, dopu a verificazione, furnisce infurmazioni nantu à i prublemi esistenti.

      Add a comment