Glossariu di guida sportiva: ​​g-force - vitture sportive
Cars Sport

Glossariu di guida sportiva: ​​g-force - vitture sportive

Glossariu di guida sportiva: ​​g-force - vitture sportive

Quandu si tratta di vitture da corsa (o vitture sportive), sentemu spessu parlà di forza di "sovraccaricu", ma chì esattamente?

Avete bisognu di cumincià cù una lezione di fisica. Ddà forza gin u sensu classicu accelerazione sperimentata da un corpu quandu si lascia spustà in caduta libera in un campu gravitazziunale. Se voi, per esempiu, vi ghjittate da un balcone (chì ùn vi ricumandemu micca), sperimenterete una forte accelerazione gravitazionale, in realtà una forza descendente g. Semplici, ùn hè micca?

A sovraccarica hè misurata in metri per secondu quadrata è varieghja secondu induve site nantu à u nostru pianeta. Tuttavia, g hè in media equivalente à 9,80665 m / s².

Sovraccaricu appiicatu à e vitture

Chì hà da fà tuttu què vitture spurtive? Assai assai, in realtà: ognunu accelerazione laterale è longitudinale, in una vittura, hè equivalente à una espulsione laterale g.

U calculu ig laterale hè impurtante per l'ingegneri è hè adupratu per capisce se un veiculu hà una presa elevata o micca. Più alta serà a presa in curva, più alta serà l'ig laterale. Più sò forti i freni è l'accelerazioni, più alti sò i valori longitudinali.

Cumu hè determinata a sovraccarica? Via un accelerometru situatu in u veiculu. A misurazione hè di solitu presa durante longi curbuli mentre si guida, quandu accelera gradualmente finu à u limitu massimu di presa (forza massima di sovraccaricu) finu à chì si perde una presa di presa.

Una vittura sportiva cù prestazioni assai alte ghjunghje sin'à 1,3-1,4 g à u latu, u karting mi ghjunghje facilmente 3,5 g cum'è e vitture da corsa.

Le Formula 1 muderna sò cusì veloci è anu una presa cusì bona chì ponu ghjunghje è ancu superà 5 g in direzzione laterale, è ancu picchi di 6,7 g durante a frenata (cum'è in u casu di a curva parabolica Monza).

Stressu fisicu

Quandu l'equivalente 1 g latu questu significa chì a spinta esterna hè equivalente à a forza di gravità chì ci tira. Questu significa chì quandu guidemu vitture cumplesse (per esempiu, sviluppemu), u nostru corpu hè sottumessu à un stress assai seriu.

Tuttu què hè male per u nostru corpu?

Attualmente nò: in u nostru corpu "soffre" di più sovraccarichi pusitivi è negativi, o quelli chì vanu da cima à fondu, o peghju, da fondu à cima. Hè perchè u sangue si move da u capu à i pedi, chì pò ancu causà svenimentu.

D'altra parte, e forze g trasversali è longitudinali da stu puntu di vista anu un effettu menu forte (in altre parolle, u sangue ferma in testa).

Add a comment